I. Ascendenţa fenomenului legionar în spiritul public al anilor treizeci este o realitate indiscutabilă. A-i diminua însemnătatea, a-l trata ideologic sau invectivant, adjectival este o cale falsă şi, de aceea, contraproductivă. Descriindu-l aşa cum a fost, trebuie explicat în fenomenologia sa. Tineretul, debusolat şi dispreţuind politicianismul, s-a îndreptat spre legionarism, […]
II. Mentorii orientărilor autohtoniste cu aplecare specială spre religiosul fundamentalist îşi puneau mari nădejdi în cucerirea tineretului spre ideile şi acţiunile lor. Nichifor Crainic a publicat în 1933 un eseu în care speranţa aceasta era deschis pronunţată. „Vremea noastră – scria el – e vremea tineretului. O lume veche se […]
Tinerii cărturari şi-au văzut de preocupările lor, refuzînd dictatul, să ne folosim de expresia Rînduielii, locului. Eliade, de altminteri, exprimase aceste puncte de vedere în 1933, arătînd că literatura şi arta naţională ar fi fost lipsite de dimensiunea universalităţii pentru că s-au împietrit în local şi în politic. „O operă […]
IV. S-a discutat mult – se mai discută – despre utilitatea legală a dizolvării Gărzii de Fier. Fireşte, extremiştii de dreapta au condamnat-o. Opinia circula şi prin unele medii democrate. În memoriile sale Grigore Gafencu găseşte măsura inoportună şi inutilă, socotind că legionarii trebuiau lăsaţi să participe în alegeri, deoarece, […]
Rămîne un fapt de necontestat. Şi înainte, dar, mai ales, după asasinat şi proces, mişcarea legionară se fortifică sensibil, cucerind noi aderenţi nu numai în lumea studenţească, dar şi a intelectualilor tineri în genere. Audienţă cucereşte şi în mediile tinere ţărăneşti şi muncitoreşti. Criza economică, cu efectele ei dezastruoase pe […]
Editura Polirom a iniţiat, foarte recent, o nouă colecţie, cît se poate de binevenită, mă grăbesc să spun. Seria aceasta se intitulează „Studii româneşti”, este coordonată de Irina Livezeanu şi de Lavinia Stan şi apare (desigur) sub umbrela editorială invocată imediat mai sus, dar şi sub (co)tutela SRS „The Society […]
Sîmbătă, 15 ianuarie 1938, un grup de 40 de eleve s-a strîns în Craiova pentru înmormîntarea colegei lor, Maria Cristescu (1922-1938). Fetele erau însoţite de 70 de legionari, majoritatea proprietari de magazine, comercianţi şi funcţionari, conduşi de croitorul Dumitru Băiculescu. Maria, în vîrstă de 16 ani, devenise legionară cu patru […]
Conduşi de carismaticul Corneliu Zelea Codreanu, legionarii combinau asasinatul politic, violenţa stradală şi discursul antisemit cu naţionalismul romantic, simbolismul religios şi proiectele caritabile. Pretindeau că sînt fideli unei „religii”, şi nu unui partid politic şi descriau legiunea ca pe o mişcare „spirituală” al cărei obiectiv era să creeze un „om […]
Mulţi legionari s-au cunoscut pentru prima dată în închisoare. Ajuns la Jilava după săptămîni petrecute în închisorile din Arad şi Lugoj, Nicu Iancu (1910-1984) spune că, atunci cînd a intrat în celulă, „m-am văzut deodată înconjurat de camarazi; se îmbulzeau cu toţii să-mi strîngă mîna, să-mi spună «bun sosit», să […]
Cîteva relatări pomeneau unele semne de bun augur, precum simbolul Gărzii de Fier brodat pe o faţă de masă la Lisabona sau fotografii ori statui cu arhanghelul Mihail pe clădiri. Legionarii le-au interpretat ca pe un semn că Dumnezeu era de partea lor şi-i călăuzea în continuare. În timpul călătoriei, […]
