Ediţia Steinhardt, îndrumată erudit de George Ardeleanu şi publicată la “ Polirom”, este un portret şi un monument: o dată cu tipărirea volumelor de corespondenţă, o altă viziune asupra sa, nuanţată şi precisă, se naşte, iar locul lui Steinhardt în canonul românesc este stabilit, definitiv, ca parte a unui vast […]
Cartea lui Adrian Mureșan, Vârstele subversiunii, propune o superbă imagine a rolului pe care N. Steinhardt l-a avut în cultura română în anii regimului totalitar. Mureșan arată cu amănunțime și precizie felul în care refuzul lui Steinhardt de a accepta ideologia oficială, afirmarea în același timp serioasă și glumeață a […]
Prospectând receptarea critică a scrierilor lui N. Steinhardt, putem conchide că studiul acestora necesită în continuare suficientă muncă de documentare1 şi de „echilibrare“: N. Steinhardt, eseistul, traducătorul, romancierul, polemistul, eruditul, teologul, cinefilul, subversivul şi anticomunistul, francofonul şi, deopotrivă, anglofonul, nu în ultimul rând, personajul – toate aceste ipostaze constituie tot […]
In spatiul online, nu exista multe „urme” audio cu Nicolae Steinhardt. Mai degraba, exista DESPRE Nicolae Steinhardt. În citeva serii de inregistrari, îl avem, totuşi, pe Monahul de la Rohia. Îi avem, mai precis, vocea sa – e sclipitor, şarmant, asa cum, de altfel, îl ştim şi din scris. Va […]
Istoria “ Jurnalului fericirii “ se confundă cu istoria secolului comunist în România. Înainte de a fi capodopera lui N. Steinhardt şi testamentul unei întregi sensibilităţi central şi est-europene, cartea este un obiect supravegheat, urmărit, confiscat şi arestat. “ Jurnalul “ se află în miezul unei reţele de informatori, reţea […]
Gherla, 1962 (camera 44) Camera 44 (de infirmerie) la Gherla este exact reversul numărului 34 de la Reduitul Jilavei. În loc de gentileţe, bună cuviinţă mutuală, înţelegere şi aspiraţie spre cavalerism, aici domnesc ura, invidia, bănuiala şi arţagul. Relaţiile dintre oameni sunt atât de otrăvite, de încinse încât au depăşit […]
1964 G. Tz. crede că incertitudinea este semnul caracteristic al civilizaţiei occidentale şi al religiei creştine. Celelalte rase şi credinţe nu au acelaşi strâns şi dureros contact cu incertitudinea ca noi. Da: ascultăm de învăţăturile Domnului (textul evanghelic), ne supunem poruncilor Bisericii (tradiţia) şi ne sfătuim cu cei mai înţelepţi […]
Karl Jaspers spunea ca exista oameni care dau masura umanului. Unul dintre acestia a fost N. Steinhardt. Intr-un timp al haosului moral, al abrogarii distinctiei esentiale dintre Bine si Rau, ori mai precis al falsificarii Binelui (Vladimir Soloviov), N. Steinhardt, asemeni unei Nadejda Mandelstam, a demonstrat ca libertatea, fericirea si […]
