Ceea ce numim azi Week-End, de vineri seara până duminică seara, e ceva necesar, dar în esenţă e o capcană. E o capcană pentru că e un interval destul de lung pentru a-ţi face speranţe că o să fie suficient timp ca să te refaci, şi e de fapt prea […]
Domnule Oscar Rohrlich, Ieri nu ţi am scris fiindcă mi s a comunicat că s a prăpădit Bravu (nume de cod din „Bravo“, era de un entuziasm permanent); l am avut aproape din ilegalitate şi l am ajutat să promoveze până sus în Uniunea Scriitorilor; ţinea foarte mult la Cosaşu, […]
Când s a prezentat, după lăsarea la vatră, pentru admiterea în Şcoala de Literatură „Mihai Eminescu“ a fost suficient să spună că este autorul scrisorii din Scânteia, ca să fie primit fără dificultăţi de dosar. Şeful comisiei (nume de cod: Maiacovescu) mi a relatat că au trecut cu vederea sancţiunea […]
Numai că, aşa cum se întâmplă – şi nu doar mie –, în momentele pozitive apare sistematic o lacună. Şi nu o lacună oarecare. Mi s a adus la cunoştinţă că la şedinţa de la ziar unde urma să fie înfierat „Esenţialul“ pentru familiarismul iresponsabil cu care era tratat conducătorul […]
Domnule Oscar Rohrlich, nu ţi ascund că îl vedeam printre aceia care ar fi venit să mă strângă de gât; aşteptam să se bată puternic în uşă; mi am formulat în gând să scriu pe o hârtie pe care s o strecor sub uşă: „Nu spargeţi uşa, putem discuta, mai […]
Domnule Oscar Rohrlich, …A murit aseară Radu Cosaşu… Pregătim un număr special şi vă întreb dacă acceptaţi să publicăm ruga lui… E un document fără precedent… Era directorul lui, cel cu o privire inteligentă, deşi nu e evreu. Am tăcut multă vreme, până când el m a întrebat dacă îl […]
Titlul volumului e atît de bine tăiat încît simți marginile zimțate, de carton înmuiat.Cineva, tot așezînd alte și alte chipuri în album, pînă la urmă nu face decît să rotească între degete unul singur, clișeul esențial. E simplu și e spectaculos: se ia o ramă goală de tablou, se iese […]
Dansul cometei, Ploaia de stele, Aura lunii Îi furã somnul Noapte de noapte. Raza pãtrunde Straniu în sânge Sã-i tãlmãceascã Vrerea luminii. Scapãrã singur, Mergând prin ape Şi prin ţãrânã, Pânã se-apropie Timpul sã intre-n Jocul de-a cerul.
Întâlnesc aproape zilnic studenţi sau tineri care sunt nehotărîţi, după ani de zile de studii sau experienţă profesională. Nu au găsit… ce anume? De obicei spunem că nu şi-au găsit “vocaţia”. Cred că mai degrabă nu şi-au găsit locul, iar asta explică dificultatea aşteptării şi a căutării: atît timp cît […]
Eram în casa dispãrutã, Pãrinţii mei dormeau pe-aproape, În jurul nostru creştea noaptea, Iar el întârzia sã vinã. În aşteptare, rãsfoisem Volumul de pe pat, cu gândul La uşa ce urma sã se deschidã: M-ar fi gãsit pierdutã-n carte, Dar fiindcã nu se arãtase, M-am dus în camera vecinã Unde […]
