În orientul îndepărtat, un tânăr dornic să învețe misterele lumii se plimba printr-o piață. Deodată, zări un călugăr Zen ce cântărea din priviri câteva verze și alte legume expuse spre vânzare. Entuziasmat, tânărul încercă să intre în vorbă cu călugarul, să audă de la acesta despre ideile minunate pe care […]
„Volumul de față cuprinde, pentru prima dată în limba română, în traducere după ediția critică daneză, două scrieri publicate de Søren Kierkegaard sub propriul nume în 1846 — O recenzie literară și Discursuri edificatoare în spirit divers. Deși aparținând unor domenii diferite — critică literara și teologie —, cele douã texte au trăsături […]
Din şirul lung al cărţilor lui Andrei Cornea, a căror simplă menţionare ar ocupa prea multe rânduri, mă mulţumesc să evoc doar titlurile spre care mă întorc nu dintr-o admiraţie epidermică, ci din nevoia de a recântări substanţa unei gândiri organice, care-şi asumă (şi) vremelnicia. Căci, ştim bine, dintre marile […]
-O, Teodore, Teodore, chiar şi acum, după aproape patruzeci de ani scurşi de la întâmplările acelea, când îţi vorbesc despre ele, încă simt pe limbă gustul amar al înfrângerii, al pierderii, al dezamăgirii, încă mi se înroşesc obrajii de ruşine, încă mi-e inima grea de deznădejde şi pieptul apăsat de […]
Când sunt libere, ființele umane au capacitatea de a decide inclusiv până în ultima clipă. Uneori, filosofia numește această capacitate ”voință”, alteori o numește ”liber-arbitru”. Accentul, desigur, nu este așezat pe capacitatea de a schimba păreri sau de a introduce o acțiune oarecare. Accentul se pune pe: “(inclusiv) până în […]
33 de lecţii de filozofie de şi pentru băieţii răi este o carte (neobişnuită despre filozofie şi despre istoria acesteia) care poate să enerveze. Şi anume: foarte uşor! De la început pînă la ultimele pagini. De la fragmentele în care autorul volumului (ALAIN GUYARD) îl ia pe Socrate de unde […]
La sfârșitul secolului trecut, când câțiva gânditori francezi de mâna a doua zăpăciseră mințile multora, s-a vorbit de „cretinizarea prin filozofie”. Zișii gânditori cheltuiau sute de pagini cu teme irelevante, fără atingere măcar cu marile întrebări ale cunoașterii; născociseră un limbaj imposibil de înțeles, din care nu ieșeau nici să-i […]
