*când eram mic, aşa mă-ntreba bunicu-meu atunci când îmi facea cacao cu lapte. Marile idei, marile concepte – de-acolo mi se trage. Marile design-uri, eheeehee, Vignelli la noi – l-ar da afară în două săptămâni, nu ştie să randeze, să pună şmacul de frişcă pe plicurile de budincă ca să […]
Dacă ar putea fi ghicit orașul acesta, s-ar răspândi destule mirozne deasupra văzduhului. Printre ulicioare și cafenele, curți interioare și pilaștri, mirodenii, prăvălii de ceaiuri (Ali Baba, majoritatea), chiar orașul, cu toate credințele lui bifurcate, stă sprijinit pe labe și coadă și pufăie din narghilea. Muezinul se-aude ca un ceasornic, […]
Copilaria e un ochi de ou ce coace într-un ochi de aragaz văzută printr-un ochi de sticlă. Te joci cu un ochi de pirat ferindu-te de ochii lumii pentru a crește în ochii altora Reflectat de un ochi de pisică noaptea când luna face ochi, Numeri ochiurile de apă pe […]
Fotografia nu este o reproducere plată a realităţii, ci un efort de a o regândi şi reformula. Tunelul fotografic este calea de acces către această lume care se naşte, odată cu întâlnirea dintre ochi şi spaţiul pe care îl explorează. Iluzie Din tine, lent se scurge gingășia Într-un secret se-adăpostește […]
Cânta şi glasu-i tandru, Când molcom, când sălbatic, Mi se izbea de suflet Ca valul spart de stâncă. În febra melodiei, Cuvinte ne’nţelese Îmi cotropeau auzul Cu unduiri de mare. Trezite din adâncuri, Se ridicau banchize De doruri şi de patimi, Porniri nemaitrăite. Un dans de vieţi visate Îmi încinsese […]
Revelaţia lui Turgheniev este, înainte de toate, revelaţia melancoliei. Nimic mai puternic decât acest sentiment în paginile sale. Este ca şi cum, în spaţiul unei proze ce refuză atracţia stihialului, scriitorul rus ar fi reuşit să domesticească tonurile impresioniste ale muzicii ce îi aduce împreună pe Mozart, Chopin sau Debussy. […]
Aveam pe atunci vreo douăzeci şi cinci de ani, începu N.N., cum vedeţi, e vorba de o întîmplare din vremuri de mult trecute. Abia îmi luasem zborul, plecînd în străinătate, şi nu ca să-mi „completez educaţia“, cum se spunea pe atunci, ci pentru că voiam să văd lumea largă. Eram […]
Pe malul rîului Moscova, aproape de Kunţovo, doi tineri şedeau tolăniţi pe iarbă, la umbra unui tei înalt, într-o zi înăbuşitor de caldă din vara anului 1853. Unul – de vreo douăzeci şi trei de ani, înalt, smead, cu un nas ascuţit, dar cam strîmb, o frunte lată şi un […]
(lui P.V. Annenkov) Oaspeţii plecaseră de mult. Orologiul bătuse ora douăsprezece şi jumătate. Numai stăpînul casei, împreună cu Serghei Nikolaevici şi cu Vladimir Petrovici, rămăsese în odaie. Stăpînul casei sună şi porunci să se strîngă masa. — Aşadar, ne-am înţeles, spuse el, aşezîndu-se mai bine în fotoliu şi aprinzîndu-şi o […]
II Aveam obiceiul să colind în fiecare seară grădina noastră, cu o puşcă în mînă, şi să pîndesc ciorile. De multă vreme nu puteam suferi aceste păsări prădalnice, prudente şi viclene. În ziua de care am pomenit mai sus, m-am dus, ca de obicei, în grădină, dar în zadar am […]
