vremuri care trec prin vremuri, care tac prin vremuri… ce vrei să spui cu asta? că timpul trece şi lasă urme adînci în piatră, timpul trece pe muteşte, nu spune nimic ne trezim cu dinţi mai puţini, cu pielea lăsată şi săpată pe la colţuri, nici păr, nici unghii de […]
Lumea de sus, din acropola de unde zvâcnesc în lumină edificiile antice, nu este ceea ce pare a fi. Atena de astăzi, așa cum o simt sub pașii mei și în dioramele ce-mi invadează privirea din toate vârfurile amprentate de străluciri solare, se află la confluența unor perspective diferite, deopotrivă […]
Ploaia întoarce foile și inima de nisip A celei ce nu mai e. Iarba se pleacă spre miază-zi Și picură pe sub pământ. Furoul, corsetul, glasurile de gramofon Zvâcnesc între cele două vieți. Doar zidul ia forma uitată de tine. Cântecul se smulge și piere. Obloanele rămân trase. Cu mâinile […]
