„Rădăcina noastră nu este un singur om ci întreaga umanitate.” Victor Hugo Subiectul este, poate la prima vedere, mai puțin cunoscut însă constituie în egală măsură un simbol al Europei de ieri și astăzi. Aquileia, în prezent un orășel discret ce se lasă descoperit […]
par să se situeze reacțiile planetei (Pământ bănuim… ) în cazul unor evenimente, dacă e să dăm crezare mijloacelor media. Nu e cazul, cu atât mai mult cu cât la o analiză – ca să nu-i zic investigație – mai atentă, rezultă enormitatea formulelor servite cu atâta generozitate și entuziasm. […]
Acum piesa se-ncheie Cu o încremenire, Cortina-ncet se lasă În ropot de ovații. Ieși în foaier pe gânduri, Întrezărind bizarul Ce-ncepe în culise: Actorii-și șterg machiajul, Își leapădă costumul, Își pun hainele proprii, Scrutându-se-n oglindă, Însă rămân ca tine Captivii-nchipuirii Care-i împarte-n roluri Și le dictează replici Ademenind mulțimea Ce […]
din it. barcarola și fr. barcarolle (în operă) e la origine cântecul gondolierilor venețieni, ritmat, lent, liric, urmărind unduirea valurilor și cadența vâslelor dar până la urmă și a sentimentelor după cum vom auzi. Altfel spus, barca (it. barca) generează primele compoziții. Începem cu Chopin în interpretarea lui Krystian Zimmerman. […]
A. R. Ammons Chemare Vântul a suflat peste mine zicându-mi de ce eșți atât de tulburat O i-am spus nu sunt în stare să fac ceva desăvârșit care să reziste Dar de ce a spus vântul de ce-ai fi atât de tulburat de parcă […]
Expun aspecte reale: mâncarea mea preferată, felul în care ascund riduri. Orașul ce se dizolvă, lentoarea apei umplând un pahar. Străzi mai mici sau mai mari, învelite-n ceva ce seamănă cu durerea. Pojghițe de milă și ceață. Și umbre. Mai ales umbre. Aleg să nu destram această zi încă verde. […]
dintre politică și lacrimă nu poate genera decât spectacole ridicole; așa cum s-a întâmplat recent când un ministru al Țării, delegat să negocieze în interesul nostru, nu știm ce a tratat dar concluzia sa a fost că l-au impresionat lacrimile omologului său, cert un bun actor. Ca atare, unu zero […]
Căruța trasă de-o mârțoagă Opri pe seară-n fața porții Și omul descuie în curte Lada de lemn, cea ponosită, Făcându-mi semn să mă apropiu. Când mi-a deschis-o, dinăuntru, Am început să scot dantele, Rochii, eșarfe și costume Din țesături demult uitate, Pene de struț, manșoane fine, Și pălării împodobite Cu […]
nu necesită explicații semantice, trimițând la liniștea nopții, la meditația profundă pe care ne-o oferă un spațiu temporal netulburat. Vom asculta deci scurte compoziții menite să redea atât calmul desăvârșit, cât și să ne transpună în el. Prin fr. nocturne, din lat. nocturnus, – muzică de noapte – nocturna e […]
