Cum a fost posibil ca o mișcare religioasă apărută în Palestina secolului I, având doar câteva zeci de adepți, să se răspândească în tot bazinul mediteraneean și să se impună în fața păgânismului Romei, pentru ca peste alți o mie de ani să controleze întreaga Europă? Aceasta este în esență […]
Din vîrful pumnalelor scoase veninul secundelor curge verde în oase Cine ești? Ma ‘ntrebi tu, vîntul, marea, nisipul și păsările cu dinții de lapte, cu glas răzuit din adînc de sub coaste Sînt Geamăt, noaptea de păcate virtutea, vinul, poezia, sînt cioburile sparte Mănunchi de o mie de flăcări… Cenușa… […]
A venit timpul să-mi iau zborul Din cuibul care se-ngustează, De câte ori bat din aripe. Dar când adorm, mi se deschide, Deodată, cerul fără capăt Și mă înalț dintr-o zvâcnire. Oare acum când îmi dau drumul, Sunt trează sau visez rotirea Ce-nghite cu nesaț văzduhul?
în marile creații de operă se împart în două categorii: în prima se încadrează cele care acționează manu propria, neavând nevoie de ajutor. În Lucia di Lammermoor crima Luciei generează însă în plan muzical celebra Arie a nebuniei. S-o ascultăm și în concert și în spectacol, interpretele ne mai necesitând […]
Jane Hirshfield În fiecare dimineață vecinul meu iese afară Dimineața vecinul meu iese pe terasă și privește afară, în unele zile poartă o jachetă galbenă, în altele, o pelerină de ploaie, alteori, o cămașă. Casa este destul de departe Nu-i știu numele, nu-i văd bine fața. Nu l-aș […]
să fi avut șapte ani când a murit moșuꞌ din partea lui tata purtam o geacă albastră și căciulă de lână ai mei m-au ridicat deasupra sicriului să-mi iau bun rămas n-am simțit mare lucru nu era nimic de văzut o față de ceară costumul cu guler ochii puțin […]
Cu riscul de a fi suspectat de oarece probleme vizând memoria, mai mult chiar de trădare a principiilor clasice horațiene, nu voi mai afirma precum Flaccus „lucrurile repetate plac”, ci parafrazez cu „lucrurile repetate pot irita”. Fără comentarii sau, ca să fiu mai vizual mediatic, no commment: „va trebui să […]
Cine se vaită că-i trist Nu L-a primit la el pe Christ, Nici pe săraca Maica Sa, De nu se poate alina. E singur cuc fiindcă-i uituc, Ce are-i pare prea puțin, N-aude îngerii cum vin, Nu vede cum se-aprinde sus O Stea în cer pentru Iisus. Descuie-l, Doamne, cătinel, […]
Pentru acest Crǎciun preotul mi-a dat ca tema de casǎ sǎ meditez naşterea lui Cristos. Ceea ce am fǎcut. Cu sugestia cǎ Dumnezeu a venit sǎ ne mântuiascǎ pe fiecare ca şi cum am fi singuri pe lume, şi cǎ rugǎciunea de la final de slujbǎ “Cred, Doamne, și mărturisesc […]
chiar fără s-o recunoaștem (din proprie experiență), respectă etimologia din excusatio, adică scuză, apoi justificare, în fine pretext. Înainte de apariția operei, nevoia de scuză în fața Atotputernicului a generat forma Parce Domine; să audiem un gregorian și o compoziție a flamandului Jacob Obrecht din secolul XV. În operă scuzele […]
