Prăbușirea ființei Filosofia lui Heidegger (1889–1976) ilustrează o ambiguitate originală care îi traversează întreaga operă: faptul de a ridica pe culmi tradiția filosofică de la Platon și Aristotel până la Hegel și Nietzsche, concomitent cu punerea în operă a distrugerii sale. În cartea sa de căpătâi, Ființă și timp (1927), […]
Adevărul este în altă parte Unii au definit tradiția filosofică europeană drept „o serie de comentarii pe marginea lui Platon“, în timp ce alții recunosc, deși cu amărăciune, că „scrierea istoriei filosofiei este platonică“. Importanța lui Platon este atât de mare, încât nu este exagerat să afirmăm că nu putem […]
Doctorul Harului împotriva Răului Prin opera Sfântului Augustin (354–430) se inaugurează noua paradigmă filosofică specifică Evului Mediu. Textele sale constituie un punct de reper în istoria gândirii, ale căror ecouri se fac auzite până în zilele noastre. Întregul periplu biografic și intelectual al episcopului de Hippona urmărește aproape obsesiv o […]
Compania de Librării București (CLB), cel mai longeviv lanț de librării din România, intrată în cel de-al 71-lea an de activitate, a realizat recent analiza datelor de vânzări pentru domeniul carte pe anul 2020. Conform statisticilor, în anul pandemiei, singurul domeniu care a înregistrat creștere este cel care reunește volume din sfera medicină, […]
Marți, 19 ianuarie 2021, începînd cu ora 19.00, vă invităm pe paginile de Facebook Cărturești și Polirom – facebook.com/Carturesti și facebook.com/polirom.editura – la o discuție pornind de la romanul Vîntul, duhul, suflarea de Andreea Răsuceanu, apărut de curînd la Editura Polirom, și în ediție digitală, prefaţă de Paul Cernat. Vor […]
Cele mai așteptate 10 cărți în 2021 de la Editura Litera The Maidens, Alex Michaelides Fanii thrillerului absolut – Pacienta tăcută – se pot bucura de un nou bestseller sub semnătura autorului. Alex Michaelides compune o nouă poveste fascinantă de suspans psihologic, care de data aceasta împletește la […]
A existat o vreme în care oamenii învățați, aceia care erau numiți cărturari, se socoteau unii pe alții drept membri ai uneia și aceleiași confrerii, căreia i se spunea La République des Lettres. Ei trăiau adesea la depărtări mari unii de ceilalți, dar erau în contact prin corespondență. Întreprindeau uneori călătorii […]
Omul de știință este tot mai mult privit de publicul larg drept elita unei anumite națiuni. Cu cât este mai mare prestigiul său ca cercetător, cu atât va fi mai accentuată tendințade a‑l înfățișa drept un ambasador al națiunii căreia îi aparține. Se instalează inevitabil o tensiune între tentația de […]
Privită din perspectiva relațiilor instituționale și a raportării una față de cealaltă, nota dominantă a relațiilor dintre comunitățile științifice de limba germană și franceză în perioada 1870–1914 a fost dată de străduințele îndreptate spre afirmarea întâietății, pe de o parte, și de un amestec între iritarea și frustrarea pe care […]
Acea parte a elitei intelectuale românești care se formase în școlile germane, reprezentată poate cel mai bine de cercetători eminenți ca Grigore Antipa sau Victor Babeș, a ajuns, după intrarea României în război, într‑o situație inconfortabilă. Pe de o parte, erau persoane devotate patriei, tot atât de atașate „idealului național“ […]
