De-a lungul vieţii, noaptea mi-a adus în somn imagini felurite ale mării. Prezenţa ei, în plin uscat al minţii, e semnul libertăţii care vine să-mi dezrobească sufletul pentru o clipă.
În tinereţe, am visat odată că apa năvălea în pragul casei, chemată de un dor lăuntric şi dacă îi strigam pe ai mei de-afară, să iasă iute să o vadă, ei îmi spuneau că nu zăreau nimic în curtea goală. Iar altădată, marea se zbătea chiar înăuntrul meu fără să poată izbucni în revărsare. Într-un somn de amiază, mi-a nălucut că desenam pe hârtie corăbii şi vapoare, iar pe măsură ce le încheiam conturul, ele dispăreau de pe foaie, plecând în larg. Într-o noapte, am visat că puteam vedea prin oameni şi ceea ce dibuiam dincolo de înfăţişările lor era marea, iar din spatele cuvintelor se auzea necontenit zgomotul valurilor.
Cu trecerea anilor, adormind, am prins să îmi întorc privirea către ţărmuri. Erau acoperite straniu nu de scoici şi alge, ci de fărâme de scrisori şi poze din toate vârstele de până atunci. Când încercam să mă aplec şi să culeg fragmentele de chipuri şterse ori câte o fâşie de cuvinte, pe mâna mea se aşeza o altă mână, pe ochii mei se deschideau alţi ochi şi umbra mea, culcată pe nisip, se desfăcea în mii de umbre.
După moartea tatălui meu, plaja din somn a devenit locul meu de întâlnire cu fiinţa lui descătuşată. Sosea întotdeauna dinspre mare, eu îi ieşeam în cale de pe ţărm. Străbăteam împreună dunele, într-o singurătate de început ori de sfârşit de lume, povestindu-ne fără glas. La deşteptare, golul dintre noi, absenţa, îmi erau doar aparente, atât de viu fuseserăm alături.
Apoi când o vegheam pe mama, într-o noapte, în cămăruţa de spital, în care ea de-abia mai pâlpâia, am desluşit un vuiet ca de ape. M-am ridicat să văd ce se întâmplă. Eram sus, la etaj, iar de la geam, în întuneric, sclipeau lumini îndepărtate, ca de vapoare ancorate vag în port. O clipă am trăit senzaţia că sunt cu mama în vacanţă, înconjurată de neliniştile mării. M-am scuturat să-mi vin în fire, însă era în aer un clocot ca de aripi, şi, trează fiind, am desluşit cum se apropie marea. Deşi mama murea pe-ncetul lângă mine, m-a copleşit o bucurie-nfricoşată.
După mai multă vreme de atunci, am poposit în vis cu ea, în faţa unei mări cu valurile nemişcate. Tot peisajul ce ne-nconjura părea pictat, de parcă amândouă eram într-un tablou. Brusc, mama s-a întors şi m-a rugat să îi aduc parfumul apei de la mal. Am chemat-o să vină şi ea, pentru că marea însemna să fim împreună.
– Şi pentru mine marea e să fiu cu tine, a şoptit ea.
Atunci, în apropiere, cineva m-a întrebat:
– Cu cine vorbeşti?
– Cu mama, i-am răspuns. Nu vezi?
– Nu, s-a tulburat glasul. Vorbeşti singură. Nu mai e nimeni cu tine.
Am dat din umeri şi am plecat din tablou ţinându-ne de mână.
***
După o vreme, ‘cunoaşterea de noapte’ mi-a revelat un înţeles al mării, pe care-l presimţisem dar nu îl adânceam. M-am pomenit în larg. Eram cu soţul meu şi îi spuneam ce tare îmi doream să locuim pe valuri, chiar acolo.
– Cum să ne facem un lăcaş pe apă, fără primejdia cufundării? m-a cercetat cu sufletul la gură.
Pe când vorbea, am coborît în unde, dar pielea nu mi se uda şi rămâneam plutind într-un albastru care mă luase lin cu sine.
“Marea aceasta-i Dumnezeu!”, am tresărit cu mintea-n flăcări şi m-am zbătut să mă trezesc, ca să nu mor de frumuseţe.
Monica Pillat
MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.
