MUSICA PURITAS DOMINICA („parlamentul” pe scenă)

Orice parlament este până la urmă o formațiune teatrală temporară, pe patru ani, cu actori mai mult sau mai puțin talentați. Verdi știa acest lucru din proprie experiență, în calitate de senator al Italiei unificate. Nu numai că și-a interpretat impecabil rolul, fiind mai apoi senator pe viață, dar a știut să sugereze printr-o formă muzicală de excepție relația personalitate conducătoare – parlament – popor, în capodopera Simon Boccanegra; parlamentul Genovei este Consiliul, senatorii sunt membrii acestuia, iar personalitatea e Dogele. Actul întâi e poate cel mai semnificativ pentru relația amintită, mai precis partea a doua în cadrul căreia se remarcă „Scena din Sala Consiliului”. De reținut cuvintele Plebe! Patrizi! Popolo!.  Întâi,  această scenă la Met cu baritonul Vladimir Cernov în rolul titular, despre care spunea cronica americană că fie e născut pentru acest rol, fie Verdi l-a compus cumva avant la lettre pentru el. Se vede și Placido în rolul potrivit lui, de tenor; nu vă propun varianta cu Domingo în rol de bariton pentru că două încercări ale lui rămân vane: cea de bariton și cea de dirijor (distinsa noastră soprană Ileana Cotrubaș i-a spus chiar la Met: „Placido, tu cântă, nu dirija”). Pentru complexitate vă propun însă întregul act întâi într-o interpretare din 1978, dincolo de timp, la aniversarea bicentenarului Scalei din Milano.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *