nu te grăbi
totul a fost deja imaginat de altcineva.
visele trebuiau să rămână
unice
ataşate de oasele tale.
nu-ţi mai aparţin. cineva
ţi le ia. le pune deoparte.
extracţii fără durere
inele din chihlimbar luate seara
de pe degete. încremenit
în tine faci semne micuţe în formă de litere
de parcă un cutremur
ţi-ar zgâlţâi patul
de parcă prietenii cu care-ţi împarţi sărbătorile
nu dau doi bani pe tine
de parcă eşti ignorat înadins
să înţelegi
odată pentru totdeauna
tristeţea e uşa dintre camerele casei tale
mereu întredeschisă.
pentru tine
ziua creşte în timp ce păşeşti
întinde-te aici
şi aşteaptă-ţi trecutul.
în cenuşa lui nu caută nimeni
