Ideea cã viaţa întrece ficţiunea ia în calcul spectaculosul unor reacţii mai mult sau mai puţin personale, provocat de înlãnţuirea unor evenimente menite sã zdruncine orizontul aşteptãrilor comune. Afirmaţia însã ignorã cu desãvârşire lucrarea creatorului care face apel la materia trãirilor brute pentru a o transforma în operã de artã. Aceastã reflecţie mi-a fost prilejuitã de lectura recentei cãrţi a Tatianei Niculescu care îşi alege cu predilecţie sã trateze subiecte şi personaje controversate ale istoriei noastre moderne. În precedentele sale recompuneri, autoarea a avut cutezanţa sã punã sub semnul întrebãrii atât tendinţele de demonizare, cât şi cele de sacralizare publicã a unor figuri carismatice precum Corneliu Zelea Codreanu ori Arsenie Boca, în încercarea de a gãsi o contrapondere fiecãrui exces.
De aceastã datã, materialul documentar pe care l-a studiat cu pasiune, a ajutat-o pe autoare sã construiascã o rafinatã arhitecturã romanescã, sã imagineze atmosfera unor scene de interior, sã stabileascã subtile legãturi între personajele de prim plan şi cele din fundal, sã ţeasã punţi între detaliile intimitãţii şi cele ale opiniei publiec, între spaţiul budoarului şi zona deciziilor politice, în evocarea unei perioade furtunoase: domnia, renunțarea, revenirea pe tron şi plecarea lui Carol al II-lea în exil.
Intenţia Tatianei Niculescu de a-i reabilita pe Carol şi pe Elena Lupescu se înscrie în aceeaşi strategie a scriitoarei de a gãsi justa mãsurã şi distanţã de la care sã poatã contura fãrã prejudecãţi personalitãţile celor doi protagonişti. Mãrturisesc cã pe mine m-a interesat mai puţin veridicitatea istoricã şi documentarã a cãrţii. Am fost atrasã mai mult de modul în care Tatiana Niculescu şi-a organizat materialul într-o structurã narativã originalã de o coerenţã suplã şi concisã. Am urmãrit minunata ei tacticã de construire a suspansului, bazatã pe o bunã cunoaştere a dozajului informativ şi emoţional care dã ritm şi savoare romanelor de aventuri şi ficţiunilor poliţiste.
Învârtindu-se în jurul unui scandal de proporţii, autoarea pare a se plasa în postura detectivului care se fereşte sã se pronunţe explicit, ci se mulţumeşte sã observe, sã consemneze opiniile şi mãrturiile celor de faţã şi sã-şi construiascã în secret eşafodajul propriei interpretãri. Nu avem însã de a face aici cu o revelaţie finalã, edificatoare, cu o judecatã moralã anume care sã împartã lumea în inocenţi şi vinovaţi, ca în romanele poliţiste. Tatiana Niculescu îşi înconjoarã protagoniştii cu aura de mister ce permite tuturor opiniilor pro şi contra sã se intersecteze, dezvãluind dinamica multiplã a adevãrului uman.
Cartea Regele şi Duduia poate fi cititã şi ca ficţiune de sine stãtãtoare şi ca biografie polemicã a unei epoci în care sentimentele au putut schimba sensul istoriei. Este în acelaşi timp o mostrã de excelenţã a scriiturii care reuşeşte sã împace viaţa cu arta.
Monica Pillat
MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.
