Într-o dimineața. Aceasta

9 martie 2017. M-am trezit azi cu gîndul la cîteva pasaje despre răbdare și ascultare din Pateric. Cu ele mi-am încheiat lectură cu o seară înainte, am dormit cu ele în gînd, la ele m-am trezit că îmi stă mintea și azi, cînd se crăpa de ziuă.

Apoi a început să vină lumea, tot mai mult peste mine. Așa cum se întîlmplă cu (aproape) fiecare om în fiecare dimineața.

Pentru oamenii din alte vremuri, lectura ziarului de dimineață era un fel de rugăciune. Nu eu am spus-o, ci Hegel. Azi –măcar ce a mai rămas din ziare.  Oricum – textul scris (presa tipărită e probabil că o să dispară; dar nu și presa scrisă…) încadrat de imagini, cu video content inclus, cu șăruiri compulsive. Cu ”ciripituri”,  cu viteză, ”cu de toate”.

E și aici un anume farmec. Altfel decît atunci cînd răsfoiești un ziar de hîrtie și cînd auzi cu foșnesc paginile. E loc de mult farmec și aici – cum și de melancolie.

E nevoie, desigur, să știi ce să cauți și, pe cale de consecință, să știi ce să alegi.  Uneori însă, nici nu e nevoie să pui problema în acest fel – căci faptele, vorbele, viața de fapt, vin(e) direct, de neocolit necruțător chiar.

Iată, în această dimineața: pe la 5 și un pic, mic dejun cu ”cereale” de presă, așadar. Numărul unu: Barcelona și meciul-miracol de ieri seara, contra celor de la PSG. Și, pentru că nu se întîmplă des așa ceva într-o viață de om, numărul doi, trei, patru, șamd. Text, imagini, albume foto, rezumat.

Apoi, pauză. Muncă, nu numai distracție. Dar și atenția (noastră cea de toate zilele) – textele/știrile privite, cum se spune, cu coada ochiului.

Și, la ora 8.38, pe chatul de email, zbang! Un link de la fratele meu despre ceva ce a fost și nu mai este.

BBC: http://www.bbc.com/news/world-europe-39207196

Cînd / dacă veți deschide acest link, veți da peste o fotografie pe care, cred, o veți recunoaște ușor și de pe siteul Lapunkt. Ea este una dintre ilustrațiile de pag 1 favorite care apar pe siteul nostru.  E o panoramă a ”Ferestrei Azurii” din Malta.

Șapoul din materialul de pe BBC este acesta: ”Malta’s famous Azure Window rock arch has collapsed into the sea after heavy storms.” British style! Clar, limpede, concis. Cam cum este marea acolo, în Malta, foarte adesea.

Primul ministru de acolo a comentat acest moment atît de delicat: ”heartbreaking”.

bizar

Te poți opri din ceea ce faci, atunci cînd afli o asemenea știre. E greu să îți reprimi o anume tristețe cînd – nu e deloc greu – înțelegi ce s-a întîmplat acolo. Poți încerca un gînd-pansament: da, dar s-a prăbușit în mare, în apă; iar viața fără apă nu se poate. Poți încerca mai multe. Uneori merge, alteori nu merge.

Într-o dimineața, cum este aceasta, poți să vezi, să simți, să gîndești, să înțelegi toate acestea. Au loc toate în mintea unui om. Și mult mai multe. Te miri de toate acestea – și, chiar dacă scrii că înțelegi, poate că, în fond, nu înțelegi pînă la capăt.

Mă urmăresc încă acele pasaje despre răbdare, ascultare (și, desigur, despre atenție) din Pateric. Avem ediția mare într-o splendidă traducere recentissimă a acestei cărți. Am mai promis aici că voi scrie pe larg despre ea. Și o voi face – cînd îmi voi găsi cuvintele cît de cît potrivite.

 

 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *