INFO: Oratorie politică românească (3 volume)

Cartea îşi propune să ofere cititorului zilelor noastre lectura unui grupaj consistent de discursuri politice celebre, rostite de personalităţi emblematice, de la Dimitrie Brătianu (generaţia 1848) până la Take Ionescu (generaţia 1890). Selecţia textelor vizează atât excelenţa estetică, cât şi relevanţa documentară a discursurilor, prin care putem reconstitui momente ale istoriei naţionale. Antologia este structurată în 5 părţi, corespunzătoare următoarelor perioade: 1. 1846-1859; 2. 1859-1866; 3. 1866-1877; 4. 1877-1888; 5. 1888-1899. S-au avut în vedere punctele de reper consacrate în istoria României. Fiecare parte este introdusă de o scurtă prezentare care are în vedere atât specificul istoric al perioadei, cât şi particularităţile stilistice ale gândirii şi vorbirii politice corespunzătoare perioadei respective. Fiecare text este introdus de un fragment în care sunt oferite cititorului informaţii contextuale. Antologia se deschide printr-o notă a editorului, care are în vedere problemele de editare ale textelor selectate. La sfârşitul antologiei se găseşte o secvenţă care cuprinde scurte bio-bibliografii ale oratorilor selectaţi şi o bibliografie a lucrărilor utilizate fie pentru OCR-izare, fie pentru realizarea comentariilor.

VOLUMUL I

1507

Din cuprins: Partea I (1847-1859): C.A. ROSETTI, Apelul Societăţii studenţilor români de la Paris (1847); DIMITRIE BRĂTIANU, Cuvânt improvisat de Dimitrie Brătianu la Societatea studenţilor Români în Paris (1847); SIMION BĂRNUŢIU, Românii şi ungurii. Discurs în catedrala de la Blaj (mai 1848); ION HELIADE RĂDULESCU, Proclamaţia de la Islaz (iunie 1848); VASILE ALECSANDRI, Protestaţie în numele Moldovei, a omenirei şi a lui Dumnezeu! (1848); ION HELIADE RĂDULESCU, Discursul lui Ioan Eliade la înmormîntarea cetăţenilor căzuţi în 19 iunie 1848; ION C. BRĂTIANU, Proclamaţiunea Şefului Poliţiei Capitalei, I. C. Brătianu, către cetăţeni (1848); C. A. ROSETTI, Discursul lui C. A. Rosetti la deschiderea Comisiunii proprietăţii (1848); ANASTASIE PANU, Moldova către fiii săi (1848); MIHAIL KOGĂLNICEANU, Discurs cu privire la unirea principatelor (1857); MIHAIL KOGĂLNICEANU, Discurs cu privire la acordarea de drepturi politice pentru toţi locuitorii ţării (1857); ION C. BRĂTIANU, Discurs asupra notei comisiunii internaţionale (18 Nov. 1857); MIHAIL KOGĂLNICEANU, Discurs cu privire la reglementarea relaţiilor dintre ţărani şi proprietari (Şedinţa din 18 decembrie 1857);

Partea II-a (1859-1866): MIHAIL KOGĂLNICEANU, Discurs rostit la alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (5 ianuarie 1859); C. A. ROSETTI, Cuvântare adresată lui Al. I. Cuza la Iaşi (28 ianuarie 1859); MIHAIL KOGĂLNICEANU, Discursul ţinut din partea deputaţilor moldoveni în adunarea de la Bucureşti. Şedinţa din 17 februarie 1859 (discurs publicat fragmentar); VASILE BOERESCU, Discurs despre unirea principatelor (20 ianuarie 1859); BARBU KATARGIU, Starea finanţelor (6 iunie 1859); VASILE BOERESCU, Expunerea motivelor pentru desfiinţarea pedepsei cu moarte în Principatele Unite (28 mai 1860); BARBU KATARGIU, În chestiunea alegerii domnului străin (26 martie 1860); C. A. ROSETTI, Programa noului minister (1 iunie 1860); MIHAIL KOGĂLNICEANU, Discurs în apărarea ministeriului din aprilie 1860 în faţa Adunării Elective din Moldova (16, 17 februarie 1861); MIHAIL KOGĂLNICEANU, Discurs cu privire la alegerea lui Al. C. Moruzi ca deputat de Vaslui (9 decembrie 1861); BARBU KATARGIU, O lege a presei I , II, III (2, 20, 21 martie 1862); BARBU KATARGIU, Răspuns unui atac al lui Kogălniceanu la adresa Guvernului (20 martie 1862); ALEXANDRU IOAN CUZA, Mesajul Tronului (1864)

VOLUMUL AL II-LEA

1508

Din cuprins: PARTEA A III-A (1867-1877): ALEXANDRU LAHOVARI, Discurs asupra proiectului de poliţie rurală (25 Aprilie 1868); ALEXANDRU LAHOVARI, Discurs în chestiune personală cu primul-ministru N. Golescu (6 iunie 1868); ION C. BRĂTIANU, Toastul-program (8 ianuarie 1869); ION C. BRĂTIANU, T. Maiorescu. Profesorii Universităţii din Iaşi (24 Ianuarie 1869); ION C. BRĂTIANU, Critica partidului conservator (3 februarie 1869); ION C. BRĂTIANU, I. C. Brătianu şi dizolvarea Camerei. Trecutul politic al lui Ion C. Brătianu (3 februarie 1869); VASILE BOERESCU, Teoria partidelor (decembrie 1869) LASCĂR CATARGIU, Discurs în şedinţa Camerei (13 martie 1871); TITU MAIORESCU, Contra agitării politice la Universitatea din Iaşi. Pentru întinderea învăţământului primar. (Budgetul şcoalelor pe 1872) (27 iunie 1871); ALEXANDRU LAHOVARI, Discurs rostit cu ocasiunea discuţiunei proectului de răspuns la mesagiul Tronului (14 Noiembrie1871); B. P. HASDEU, Discursul D-lui B. P. Hasdeu ţinut la întrunirea publică din 5 decembrie 1871 în casa d-lui Gr. Băleanu, asupra cestiunii Strussberg-Bleichroder (5 decembrie 1871); TITU MAIORESCU, Pentru libertatea presei (23 ianuarie 1873); ION C. BRĂTIANU, Conservatorii la guvern după Barbu Catargiu (3 iunie 1875); VASILE BOERESCU, Adresa de răspuns la mesagiul tronului (15/27 Iunie 1875); P. P. CARP, Apărarea D-lui Maiorescu (17 ianuarie 1876); TITU MAIORESCU, Pentru desfiinţarea catedrei de economia politică. În contra profesorilor agitatori; VASILE BOERESCU, Din nou proiectul de lege al instrucţiunii publice (27 februarie 1876); P. P. CARP, Convenţia cu Rusia (17 ianuarie 1877); MIHAIL KOGĂLNICEANU, Discursul lui Mihail Kogălniceanu asupra politicii externe a României în condiţiile crizei orientale (17/29 aprilie 1877); VASILE BOERESCU, Discurs pentru independenţa României (10/39 Iunie 1877); MIHAIL KOGĂLNICEANU, Declararea „independenţei absolute a României” (9 mai 1877); ION C. BRATIANU, Discursul adresat Domnitorului de Ion Brătianu la 10 Mai 1877; DIMITRIE BRĂTIANU, Cuvântarea vicepreşedintelui Senatului la proclamarea independenţei României (9 mai 1877); C. A. ROSETTI, Cuvântarea lui C. A. Rosetti, Preşedintele Camerei, la proclamarea independenţei României;
PARTEA A IV-A (1877-1888): DIMITRIE A. STURDZA, Bessarabia şi Dobrogea. Cuvânt rostit în senat în 28 septemvrie 1878; NICOLAE IONESCU, Interpelare în afacerea schitului românesc din muntele Athos (Şedinţa Adunării Deputaţilor din 4 decembrie 1878); P.P. CARP, Art. 7 din Constituţie, Şedinţa Camerei din 28 septembrie 1879; VASILE BOERESCU, Proclamarea Regatului, martie 1881 C.A. ROSETTI, Cuvântarea lui C.A. Rosetti la banchetul Românului (27 septembrie 1881); P.P. CARP, Legea tocmelilor agricole (chestiunea agrară faţă cu teoria libertăţii), Şedinţele Camerei din 11 februarie, 14 şi 18 martie 1882; ALEXANDRU LAHOVARY, Discurs la întrunirea publică a partidului conservator, 11 aprilie 1882; TITU MAIORESCU, La Adresă. Puncte de unire între partide, 12 noiembrie 1882; AL LAHOVARY, Discurs pronunţat în ziua de 25 martie 1883 la meetingul din Iaşi al Opoziţiunii Unite; B.P. HASDEU, Discurs pronunţat la Craiova, la întrunirea electorală de la 13 aprilie 1883; B.P. HASDEU, Discursul din 3 decembrie 1884, ţinut în plenul Adunării Deputaţilor; P.P. CARP, Era nouă, 4 decembrie 1884; CONSTANTIN DISSESCU, Opiniunea publică, 27 februarie 1885; ALEXANDRU MARGHILOMAN, Reforma magistraturei. Inamovibilitatea, Şedinţa Camerei Deputaţilor dela 30 noiembrie 1885; PETRE GRĂDIŞTEANU, Discurs sala Joji (9 martie 1886); TITU MAIORESCU, La Adresă. Lipsă de principii liberale. Viziratul. Dizidenţa, 28 noiembrie 1886; La aceeaşi adresă. Dinasticismul liberalilor. Necesitatea unei schimbări în guvern (2 decembrie 1886); P.P. CARP, Discuţia adresei [„regele Carol şi Dorobanţul român”], Şedinţa Camerei din 29 noiembrie 1886; TAKE IONESCU, Disidenţa (6 decembrie 1886); AL. G. DJUVARA, Cumulul (23 februarie 1887); ALEXANDRU LAHOVARY, Discurs rostit de Al. Lahovari la întrunirea publică din sala Orfeu, în ziua de 6 Martie 1888; P.P. CARP, După întrunirea de la Orfeu, Sedinţa Camerei 16 martie 1888;

VOLUMUL AL III-LEA

1509

Din cuprins: Partea a V-a (1888-1899): P.P. CARP, Programul [junimist al] noului guvern. [„Reformarea interioară a partidelor şi a statului român”], Şedinţa Camerei din 28 martie 1888; ALEXANDRU MARGHILOMAN, Revoltele agrare din 1888, Şedinţa Camerei Deputaţilor dela 24 noiembre 1888; VASILE MORŢUN, Apanagiele şi liberalii-conservatori. Interpelare dezvoltată în şedinţa Camerei de la 1 iunie 1891; TAKE IONESCU, Venirea la putere a partidului conservator (Şedinţa Camerei din 4 martie 1892); NICOLAE FLEVA, Regim autocratic. Politica centralisatoare a guvernului conservator Lascăr Catargiu (22 şi 23 februarie 1893); G. PANU, Chestiunea evreiască (6 mai 1893); C. C. ARION, Pentru Carp (Şedinţa de la 8 Decembre 1893 la dezbaterile Adresei); A.C. CUZA, Discurs asupra proiectului de răspuns la mesagiul Tronului rostit în Şedinţa Camerei de la 10 decembrie 1893; NICOLAE FILIPESCU, Albii şi roşii (28 august 1894); BARBU ŞTEFĂNESCU DELAVRANCEA, Discursul d-lui Delavrancea rostit în şedinţa de la 9 decembrie 1894 a Camerei Deputaţilor; BARBU ŞTEFĂNESCU DELAVRANCEA, În cestiune personală cu Nicolae Filipescu, Şedinţa Camerei 11 februarie 1895; ION I.C. BRĂTIANU, Discursul rostit în întrunirea Partidului Naţional Liberal de la Târgu-Jiu 21 Noembrie/1 Decembrie 1895; NICOLAE FILIPESCU, Partidele istorice, 21 aprilie 1896; TAKE IONESCU, Chestia Mitropolitană. Discursuri de la Bucureşti, Iaşi , Craiova (26 mai, 10 iunie, 3 noiembrie, 14 noiembrie 1896); NICOLAE FILIPESCU, Partidul Dominant. Al II-lea discurs în afacerea mitropolitului Ghenadie, Iaşi, 10 Noiembrie 1896; AL. DJUVARA, Partidele politice (13 decembrie 1896); PETRE GRĂDIŞTEANU, Discuţiunea proiectului de răspuns la Mesajul Tronului, 14 decembrie 1896; TAKE IONESCU, De ce a trecut Take Ionescu la Conservatori. O chestie personală cu d. G. Palade, Şedinţa Camerei din 15 Decembrie, 1897; BARBU ŞTEFĂNESCU DELAVRANCEA, În chestie personală cu Dimitrie Sturdza (7 martie 1898); I.G. DUCA, 10 Mai. Conferinţa rostită la cercul român din Paris (8 mai 1898); TAKE IONESCU, Agitaţile socialiste la ţară (Şedinţa din 4 februarie 1899)

Notă: pentru primele două volume, selecţia textelor, notă=a asupra ediţiei, comentarii, prezentarea autorilor antologaţi şi bibliografia generală a temei  au fost realizate integral de Roxana Patraş. Pentru volumul al treilea, selecţia textelor, nota asupra ediţiei, comentarii, prezentarea autorilor antologaţi şi bibliografia generală a temei au fost realizate de Roxana Patraş și Livia Iacob.

Toate cele trei volume au fost publicate în colectia CICERO a Editurii Universității A. I. Cuza din Iași.

PROFIL

Roxana Patraş (n. 1982, Botoșani) este cercetător ştiinţific III la Departamentul de Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Socio-Uman al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Cărți de autor: Cântece dinaintea Decadenţei. A.C. Swinburne şi declinul Occidentului („Timpul”, Iași, 2013). Ediții îngrijite: G. Ibrăileanu. Scrieri alese (Editura Universității din Iași, Iași, 2010). Volume coordonate (în colaborare): Perspectives in Humanities. Keys for Interdisciplinarity (Editura Universității din Iași, Iași, 2015), From manuscript to e-book (Editura Universității din Iași, Iași, 2015), Suplimentul revistei Philologica Jassyensia, Anul X, nr. 1 (19) (Editura Tracus Arte, București, 2014). A tradus din limbile engleză și franceză pentru editurile Humanitas și Timpul. Principalele arii de cercetare: post-romantism, decadentism, stilistică și poetică eminesciană, retorică, oratorie politică, studii culturale, studii ale memoriei.
Livia Iacob este lector dr. la Catedra de Literatură Comparată a Facultății de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Cărți de autor: Romancieri interbelici (2006) şi Parodia literară. Şapte rescrieri romaneşti (Institutul European, 2011). Coautor al volumelor: Dicţionar de genetică literară (2005), Canada anglofonă. Dicţionar de autori (2007), America mea. Scriitori în context. Dicţionar (2007-2008), Dicţionar de scriitori nord-americani (2008), Dicţionar de francofonie canadiană (2011), Concepte în mişcare. Studii despre stadiul actual al criticii şi istoriei literare româneşti (2010), Omul biblic. Schiţă tipologică (2012). Ediții îngrijite și prefațate: Jean de la Fontaine, Fabule (Institutul European, 2005) şi Isidore Ducasse, Poezii/Poésies (Institutul European, 2015). A tradus din franceză pentru editurile Institutul European şi Univers. Principalele arii de cercetare: literatură comparată, poetică și hermeneutică, istorie literară, studii culturale, antropologie culturală, estetică.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *