Există oameni care se spală pe mâini. Îi zăreşti uneori, la ceasuri târzii din noapte, ascunzându-se stânjeniţi de curiozitatea mulţimii, care nu întârzie să comenteze acest obicei ciudat.
Există oameni care se spală pe faţă. Era să văd eu însumi unul, odată, când să intru într-o toaletă. Un om cu faţa udă a ieşit de acolo, m-a privit bănuitor şi-a dispărut iute în întuneric. S-ar fi putut ca picăturile de pe chipul lui să fi fost numai transpiraţie, dar atunci de ce şi-a ridicat gulerul hainei şi şi-a pus ochelari fumurii, ca şi cum s-ar fi ferit să-l recunoască cineva? Eu cred că se spălase pe faţă.
Cică ar exista şi inși care se spală în urechi. Asta mi-a povestit-o însă unul despre care se spune că le cam umflă. Despre oameni care se spală şi pe mâini şi pe faţă şi-n urechi n-am auzit.
Am mers la un birt cu specific, o adevărată mândrie națională, unde aveau o ciorbă de peşte, o grozăvie. Când mă servea, chelneriţa băga vârful degetului mare în farfurie, nu mult, doar cât să nu-i scape şi să-i dea gust. Am mai observat un lucru interesant. O doamnă extrem de eficientă făcea porţiile. Lua o bucată de crap, un pătrunjel, trei felii de lămâie, doi pumni de cartofi prăjiţi. Le aranja pe farfurie, cu simţ estetic şi porţia era gata. Se apuca de alta. Când era în formă, lucra două sau chiar trei porţii deodată. Era o plăcere s-o priveşti.
După treizeci de porţii s-a oprit şi s-a spălat pe mâini. S-a spălat bine, cu detergent. Pe urmă a luat mătura şi i-a ars un măturat. La sfârşit a apucat cârpa de şters pe jos, a stors-o de-a pârâit şi-a făcut podeaua lună. “Halal femeie!” mi-am zis. Ciorba mi s-a părut de zece ori mai gustoasă.
Când a lăsat în pace cârpa, s-a apucat din nou de porţii. Un crap, un pătrunjel, lămâie, un pumn de cartofi. M-am dus la dânsa şi am rugat-o să se spele pe mâini înainte de porţia mea. “Păi m-am spălat, n-ai văzut?” s-a mirat. “De câte ori vrei să mă spăl?” Dacă aş fi insistat m-ar fi luat drept unul dintre acei mofturoşi, care, dacă n-au altceva mai bun de făcut, găsesc noduri în papură.
Desigur, mulţi se întreabă chiar în momentul de faţă ce Dumnezeu m-a apucat să vorbesc despre spălatul pe mâini, când ţara are atâtea probleme, mult mai importante.
Drept să spun, habar n-am.
