Sartre şi maimuţa

« Le chimpanzé Tommy, 26 ans, n’est-il qu’un « objet » comme l’affirme son statut devant la loi américaine ? Trois juges ont refusé de répondre à cette question, en rejetant mardi 10 décembre la requête déposée par une association de défense des animaux, qui demandait à ce que les chimpanzés soient reconnus« légalement comme des personnes ». Le Nonhuman Rights Project, qui lutte depuis 2007 pour donner des droits aux espèces autres que la nôtre, souhaitait faire valoir l’ordonnance d’habeas corpus pour quatre chimpanzés, répondant aux prénoms de Tommy, Kiko, Hercules et Leo. En vertu de cette loi britannique, reprise dans la Constitution américaine, personne en effet ne peut être emprisonné sans jugement. Une législation qui vaut aussi pour les chimpanzés, selon l’association de défense des animaux, qui réclamaient que la justice reconnaisse leur « liberté de mouvement », et ordonne leur libération dans l’un des refuges de l’Alliance des sanctuaires pour primates d’Amérique du Nord. Mais les trois magistrats ont jugé leur requête irrecevable, au motif que l’habeas corpus ne saurait bénéficier aux animaux. L’association a immédiatement fait part de sa volonté de se pourvoir en appel. « Le combat pour que le statut de personne soit reconnu à cet animal extraordinairement complexe qu’est le chimpanzé ne fait que commencer », a réagi Steven Wise, avocat, professeur et président de l’ONG, qui regroupe une soixantaine de juristes et de scientifiques, dont la primatologue mondialement reconnue Jane Goodall » (Le Monde, 11 decembrie 2013).
Pierre Malice, un etolog francez de origine ivoriană, a început în anul 1982 un experiment unic în istoria ştiinţei. În vîrstă de 32 de ani la debutul proiectului, el a reuşit să obţină mai multe donaţii impresionante din surse private pentru a studia comportamentul maimuţelor ţinute în captivitate în cinci apartamente de lux de pe bulevardul Saint Germain din Paris. Principalii finanţatori au fost doi nepoţi ai lui Rimbaud îmbogăţiţi din comerţul cu fildeş şi nuci de cocos, dar sume impresionante au fost donate şi de către Liga Aristocraţilor Sarcastici, o asociaţie înfiinţată la Bristol de către un mebru al Camerei Lorzilor cu scopul de a susţine desfăşurarea unor experimente ştiinţifice socotite decadente sau bizare, imposibil de finanţat din surse publice. Proiectul a fost privit cu simpatie şi de serviciile secrete franceze şi britanice, care au contribuit astfel la asigurarea deplinei sale confidenţialităţi, ferindu-l pe Malice de gelozia colegilor săi de breaslă, dar şi de inevitabilele plîngeri ale asociaţiilor pentru protecţia animalelor.
Malice a folosit şapte macaci, şapte cimpanzei, cinci gorile, şapte urangutani şi zece languri cenuşii. Alături de el, au participat la proiect un psihanalist japonez, un ginecolog ungur, o călugăriţă braziliană şi un dresor de şerpi finlandez. La încheierea experimentului, în 27 august 2012, rămăseseră în viaţă doar doi macaci, doi cimpanzei şi ginecologul ungur.
Malice a testat de-a lungul celor 30 de ani ai cercetărilor sale diverse ipoteze neverosimile, încercînd să observe, printre altele, dacă un cimpanzeu alintat de o călugăriţă se va comporta la maturitate asemenea lui Jean-Paul Sartre, dacă un macac privat de ritualul despăducherii va începe să scrie tratate filosofice.sau dacă o gorilă obişnuită să cînte la pian îşi va schimba obiceiurile sociale. A folosit, în mod episodic, clovni, jongleri, pitici de grădină, nebuni, ciclişti, vraci congolezi, ventuze, rododendroni, ziare belgiene, capre, anarhişti eleveţieni, canabis, jurnalele lui Junger, pureci din Eritreea. Le-a ţinut conferinţe maimuţelor despre structuralism, fenomenologie, astrofizică, nanoroboţi, astrologia caldeeană, medicina tradiţională chineză, capoeira, pisici birmaneze, ceasuri de lux, teatrul lui Ionescu, urologie, trigonometrie, Ubu, viaţa lui Mussolini. A gătit pentru ele carbonnade flamande, gazpacho andaluz, gulaş, plăcintă cu rinichi, curry din Madras, pulpo a la gallega, clapon umplut, dropii, muşchi de porc cu scoici, cod cu ceapă, pâté de campagne, banane prăjite în unt, melci de mare în unt aromat, potîrnichi umplute, prepelite la cuptor. Le-a spus poveşti, le-a cîntat tangouri, a recitat poeme malgaşe despre facerea lumii, a imitat pisici în călduri, a vorbit ore în şir în islandeză şi portugheză, în yoruba şi amharică.
Înainte să-şi întrerupă experimentul şi să se mute la Buenos Aires, unde locuieşte de la sfîrşitul anului 2012 împreună cu ginecologul ungur care l-a acompaniat pe întreaga durată a proiectului, Pierre Malice a scris concluziile cercetării sale în apartamentul de la etajul patru al celebrului imobil de la numărul 42 de pe rue Bonaparte : „Maimuţa nu poate să devină Sartre în nici un fel de condiţii. În schimb, lui Sartre îi ajung trei ani de delăsare pentru a deveni o maimuţă desăvîrşită”.