Sunt experienţe pe care le trăieşti numai în vis. Mintea, eliberată în somn de limite, descoperă cum timpul se-ntoarce în meandre. Clipa devine brusc o împletire de căi sosind de pretutindeni, făcând prezent ce nu mai e pe lume.
Aşa, de pildă, la ceva vreme după ce bunica mea s-a stins, fiind vara în vacanţă la Călimăneşti, am întâlnit-o, adormind. Părea că împreună suiam un deal, la asfinţit, însă bunica mea, atunci, n-avea mai mult de optsprezece ani. Pe culme, sus, ne aşteptau s-ajungem două siluete. Una era a ei, cu un deceniu mai târziu, cealaltă se vădea a fi a soţului poet. Fata de lângă mine nici nu îi cunoştea. Am făcut prezentările, zâmbind, şi ea le-a întins mâna cu sfială, ca şi cum se vedea şi îl vedea pe el întâia oară. Dar chipurile lor s-au estompat şi-n locul celor dinainte au apărut mama şi tata, pe care bunica mea, copilă, nu îi zărise niciodată. Eu în continuare le făceam cunoştiinţă şi ea dădea din cap tăcută, îmbujorându-se la faţă.
Trezindu-mă din somn, m-am întrebat de ce tocmai acolo, la Călimăneşti, am întâlnit-o pe bunica mea. Din evocarea, pe care tata i-o făcuse părintelui său, am aflat că în adolescenţă şi-n prima tinereţe, bunica mea, îşi petrecea vacanţele acolo, cu familia şi că-n acelaşi loc, tânărul Ion Pillat o ceruse-n căsătorie. Părea că spaţiul, unde mă găseam şi eu într-o vacanţă, păstra imaginile lor de altădată, pe care le captasem astfel.
Într-un vis, de curând, pe masa goală, vedeam un teanc de poze disparate. Pe când le răsfiram pe îndelete, m-am pomenit în parcul Cişmigiu, care tocmai atunci lua fiinţă. De după arborii rotaţi, se întindea o mirişte, pe care fete, în veşminte albe, şedeau vorbind şi printre ele am zărit-o. Îşi întorsese capul către mine şi îmi zâmbea neştiutoare. Iar degetele mele deodată s-au strâns în jurul unor flori de nalbă pe care ea avea să le picteze în ultimii ei ani de viaţă.
Iar într-o noapte de demult, mă apropiasem să mă uit din stradă la o vitrină, iarna, şi îl vedeam pe Moş Crăciun împodobind un brad, dar nu cu globuri şi lumânărele, ci cu flori mov care, odată prinse, creşteau pe ramuri şi se-ntindeau pe ziduri până sus. Mai la o parte se zărea o masă gătită ca de sărbătoare şi pe o poliţă de marmură am desluşit câteva sticle de vin roşu, nedesfăcute încă. Şi cum priveam vitrina lucitoare, la dreapta mea a apărut bunica. Şi se uita cu-aceeaşi bucurie la Moş Crăciun ce pregătea sub pom cadouri. Pe când priveam, simţeam cum ochii ei se deschideau deodată în ai mei, şi ceea ce vedeam noi amândouă era imaginea la care doar bunica, redevenind copil, se întorsese.
Sunt şi momente când, nefiind adânc, somnul lasă fisuri prin care se furişează lent conştiinţa timpului ireversibil. Atunci apare decalajul între ceea ce vede cel visat şi cel care visează scena. Aşa, de pildă, mi se arăta bunica. Era o dimineaţă cu cerul limpede albastru, şi ea îşi potrivise şevaletul şi scaunul în mijlocul grădinii de-altădată. Eu o priveam cum îşi punea culorile alături, nerăbdătoare să-şi înceapă acuarela. Dar ce avea în dreptul ei? Ce-ar fi putut înfăţişa pe coala albă? Nu era nici o floare-n preajmă, ci doar o stradă cenuşie pe care lumea circula fără oprire. Dar ea şedea senină pictând ceva de nevăzut, într-o grădină dispărută. Ieşind din somn, mi-am dat deodată seama că şi bunica era dusă de pe lume.
Monica Pillat
MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.
