„În descrierea unui voiaj în ţările române, germanul K[unisch] povesteşte legenda Luceafărului. Aceasta e povestea. Iar înţelesul alegoric ce i-am dat este că geniul nu cunoaşte nici moarte şi numele lui scapă de simpla uitare, pe de altă parte, însă, pe pământ nu e capabil a ferici pe cineva, nici […]
ŞOSEA ŞI SALON În prima zi după sosire, m-am dus la Şosea1. Dar la care? Doar cine nu cunoaşte ţara poate să pună o astfel de întrebare. Care Şosea! Valahul e mândru că o are; nu-i stricaţi bucuria naivă cu pretenţii mari, iscate de răsfăţul vostru. Mai multe Şosele! Dar […]
Când m-am dus prima dată la Şosea, am găsit acolo o mulţime de lume şi am avut prilejul să cunosc fizionomia societăţii bucureştene. Corso-ul1 era de altfel strălucit, mai ales dacă ţinem seama că avea loc în fiecare zi. Piaţa fântânii arteziene era ticsită de trăsuri, patru şiruri circulau încet, […]
Bucureştiul se află la graniţa cu Orientul. Prin lustrul pe care înalta societate valahă l-a dobândit în timpul indispensabilei şederi la Paris continuă să se străvadă încă peste tot Orientul; trecătorul grăbit îl observă, ce-i drept, doar în detalii, un ochi neexersat nici atât. În răstimpul unor convieţuiri mai lungi […]
Când intri azi în casa unui valah îţi pare de necrezut că de-atunci au trecut doar câteva decenii. Slujitorii galonaţi s-au grăbit să mă întâmpine atunci când trăsura mea a tras în faţa clădirii masive. Am urcat o scară luminată strălucitor, acoperită de covoare şi împodobită cu flori, uşile batante […]
