Își făcuseră un tic amabil de a-ți aduce aminte despre umilele grații epistemologice în care gravitai, că „toată lumea știe”. Ce, nu știm prea bine, însă în orice caz, măcar cantitativ, trebuia să te simți umilit. Erai Tu și Lumea, gândacul de la marginea patului și cuibarul de simț comun. […]