Toma din Aquino recunoaşte că omul este determinat în cele mai multe din acţiunile sale de factorii lumeşti şi, ca atare, nu este întru totul liber. Omul devine liber numai în momentul în care alege „Binele“. În această constrângere existenţială se manifestă libertatea omului. Pentru filozoful scolastic care este Toma, […]
Întreg secolul al XVIII-lea este preocupat de liberul-arbitru. Dacă Dumnezeu este inexistent (sau pur şi simplu absent, retras din afaceri, deus otiosus), pe ce se vor bizui oamenii când vor lua decizii importante care-i privesc, ca indivizi izolaţi sau ca membri ai societăţii? Nu riscă societăţile zise deiste (efectiv a-tee) […]
Cu apusul perioadei teologale nu dispare necesitatea afirmării transcendenţei. Transcendenţa garantează liberul-arbitru într-un chip pe care teoriile compatibiliste nu-l pot atinge. Morala laică, bazată pe convenţiile sociale, nu poate avea forţa unei morale întemeiate pe religie. Immanuel Kant a învăţat lecţia lui Hume şi a mărturisit recunoştinţa faţă de cel […]
Prin martie 2011, la îndemnul lui Alexandru Cistelecan, i-am luat un interviu lui Mircea Ivănescu. Urma să fie inclus (şi a fost) în Mircea Ivănescu 80, volumul coordonat de Cistelecan – care se dorea un volum aniversar, şi a ajuns unul omagial. Ştiind cum circulă cărţile azi (nu doar cele […]
Claudia Postelnicescu a deschis pentru LaPunkt o serie de interviuri cu persoane publice, intelectuali, artiști, oameni care considerăm că au ceva de spus în spațiul public despre teme esențiale și dezbateri contemporane. Adiacent, scopul interviurilor este și acela de a-i cunoaște mai bine, dincolo de persoana lor publică, pe cei […]
Cotrocenii au un fel de-a fi deosebit de Parcul Filipescu, cartierul unde am copilărit. În timp ce triunghiul dintre Şoseaua Aviatorilor, Iancu de Hunedoara (fostă Bonaparte) şi Calea Dorobanţi este clădit mai ales de marea burghezie triumfătoare ieşită din revoluţia socială care a urmat primului război mondial („fin de l’ancien […]
Clădirea însăşi, cu parter şi etaj, avea ceva luminos, deschis. Intrarea principală, cu colonade de un gust neoclasic rafinat, nu era niciodată deschisă, astfel că intrarea se făcea prin lateral. Amfiteatrul Mare era în întregime îmbrăcat în lemn, amintind, deşi era mai puţin elegant, de amfiteatrul lui Morgagni de la […]
Temerea puterii în legătură cu posibila „propagandă comunistă” prin psihanaliză era enorm de exagerată şi dovedeşte, pe deasupra, relativitatea libertăţii de expresie într-o Românie care juca aproximativ jocul democratic. Totuşi, această teamă nu era total lipsită de temei. În scurta ei existenţă, Comuna de la Budapesta aprobase psihanaliza şi instaurase, […]
Atunci când te decizi să-i spui în față „regelui gol” că este într-adevăr gol, țara te poate pedepsi aspru pentru „insolență”. Foarte mulți dintre disidenții ruși/sovietici (pentru ceea ce face obiectul central al prezentului text) care au ales această atitudine fățișă s-au văzut clasați în jargonul medical al psihiatriei. În […]
