A lăsat să se scurgă câteva clipe, după care mi-a explicat: – Soţul meu lucrează la DGSI … Am privit-o cu uimire: era prima oară când deveneam conştient că fusese femeie şi că, într-un anume sens, încă mai era, că un bărbat, cândva, dorise această creatură bondoacă, broscoidală. Din fericire, […]
Dosarul receptării romanului este, în sine, o hârtie de turnesol intelectuală.
Dincolo de roman, se află polemica. Interventia autorului este parte din acest dosar al cărţii.
Universitatea Tibiscus din Timişoara, Grupul Ambasadelor Latinoamericane şi din Caraibe în România (GRULAC), Consulatul Onorific al Spaniei la Timişoara, Consulatul Onorific al Republicii Peru la Timişoara vă invită să participaţi luni, 18 mai, ora 18, la librăria Cărtureşti de pe strada Mercy la deschiderea oficială a Festivalului de Film Latinoamerican […]
Interviu exclusiv Lapunkt Radu Pavel GHEO – Cristian Pătrăşconiu Cristian Pătrăşconiu (C.P.): Ai spus cîndva „Adio, adio, patria mea, cu î din i, cu â din a”. Şi, după o perioadă neromânească, ai revenit în ţara ta natală. A meritat? Pentru scriitorul care eşti, a meritat această reîntoarcere? Radu Pavel […]
Viitorul liberului-arbitru Era teologilor Libertatea de a decide este indicată de prezenţa actului voluntar: de vreme ce îmi pot „porunci“ să ridic braţul drept, înseamnă că voinţa mea este suverană. Doar o disfuncţie gravă a creierului poate întrerupe circuitul între centrul care iniţiază acţiunea şi cel care o execută. Însuşi […]
Religiile sunt puternice moderatoare ale plăcerii anarhice. Ele acţionează în doi poli: al spaimei şi al răspunderii. Se poate deosebi o linie evolutivă: cele mai vechi religii se bazează pe spaimă, pe temerea de mânia zeiască. Pe măsură ce omul se complexifică, Zeul cere omului să colaboreze la opera creaţiei. […]
Toma din Aquino recunoaşte că omul este determinat în cele mai multe din acţiunile sale de factorii lumeşti şi, ca atare, nu este întru totul liber. Omul devine liber numai în momentul în care alege „Binele“. În această constrângere existenţială se manifestă libertatea omului. Pentru filozoful scolastic care este Toma, […]
Întreg secolul al XVIII-lea este preocupat de liberul-arbitru. Dacă Dumnezeu este inexistent (sau pur şi simplu absent, retras din afaceri, deus otiosus), pe ce se vor bizui oamenii când vor lua decizii importante care-i privesc, ca indivizi izolaţi sau ca membri ai societăţii? Nu riscă societăţile zise deiste (efectiv a-tee) […]
Cu apusul perioadei teologale nu dispare necesitatea afirmării transcendenţei. Transcendenţa garantează liberul-arbitru într-un chip pe care teoriile compatibiliste nu-l pot atinge. Morala laică, bazată pe convenţiile sociale, nu poate avea forţa unei morale întemeiate pe religie. Immanuel Kant a învăţat lecţia lui Hume şi a mărturisit recunoştinţa faţă de cel […]
