Nu trebuie să fii politolog sau analist politic sau (mai nou) consultant politic ca să observi că una din cele mai eficiente arme politicianiste autohtone, de distrugere nu atât în masă (masa poporului, adică), cât mai ales în structura instituțiilor de Stat, este reforma; consecința firească a acesteia fiind ruina. […]
Adesea o capodoperă cinematografică își datorează statutul și fondului muzical care o însoțește; cu toate acestea se întâmplă și erori precum în cazul premiatei cu Palme d’or și Oscar (pentru cea mai bună imagine) producții The Mission (1986, cu Jeremy Irons și Robert de Niro), despre care atât melomanii […]
Am mai scris despre unele momente bizare precum cel în care am fost anunțați de o agenție media că „la campionatul… România a obținut trei medalii, ambele la dublu” – pe modelul „cei patru evangheliști erau trei: Luca și Matei” – ; de iertat jurnalistul în cauză atâta timp cât […]
Marile adevăruri clasice sunt … clasice pentru că depășesc timpul; iar când e vorba de sentimente totul e cum a fost, ediție ne varietur. Aserțiunea lui Catullus odi et amo (urăsc și iubesc) sau invers, o regăsim exprimată muzical în geniala Cavalleria rusticana a lui Mascagni, despre care am mai […]
Despre raportul dintre fudulie și prostie în sfera mediatică audio vizuală am mai scris, ceea ce nu înseamnă nicidecum că subiectul e închis; dimpotrivă, prin in- și persistență el e unul clasic deja, chiar clasicist prin încadrarea perfectă în cugetarea înțeleptului Cato Maior, conform căreia „pe proști îi recunoaștem după […]
Varianta în italiană a operei lui Christoph Willibald Gluck, adică Orfeo ed Euridice a avut premiera la Viena, pentru ca, mutându-se la Paris compozitorul să o reia în franceză (Orphée et Eurydice); comentarii inutile au existat referitor la dorința lui Gluck de a reînvia simplitatea începuturilor operei (vezi Orfeo a […]
De-a dreptul intrigant dar iterativ un anumit fenomen se petrece aproape de fiecare dată când Țara e în febra campaniei electorale; indiferent de nivel. Dacă l-ai întreba pe un cetățean oarecare, deci posibil turmentat, sau nu, care e legătura dintre moartea accidentală pe o șosea a unui urs carpatin și […]
Geniul puccinian a demonstrat că în marea muzică și o prefăcătorie cu scop patrimonial vizând schimbarea unui testament, poate fi redată într-o arie cutremurătoare prin lirism; se întâmplă în singura operă comică a lui Puccini, într-un act, în Gianni Schicchi, partea a treia din Il Trittico; Lauretta imploră atât de […]
Nu cred că există operă de Haendel în care cel puțin o arie să nu fi ajuns la fel de celebră în timp, adică până azi, precum cele mozartiene sau verdiene mai târziu. Din Rinaldo aria având titlul de mai sus, este interpretată neîncetat de cei mai mari și cele […]
Supărat pe poporul din care făcea parte și el în fond, autorul de satire Iuvenal le reproșa romanilor, Romei, că ajunși la o anumită decadență (un fenomen relativ și discutabil totuși…) nu sunt interesați decât de îmbuibare (sau hrănire mai modestă) și distracții, adică panem et circenses, mai exact tradus […]
