Spre a nu genera vreo confuzie, specific dintru început că am toată admirația pentru persoanele (indiferent de sex, etate, religie și naționalitate) dominate de ambiția realizării individuale, uneori chiar și cu mijloace mai greu de priceput pentru circumstanțiali (mai ales din invidie); nu aceeași stare o trezesc individualitățile care își […]
Cercetând cu oarecare atenție (dar nu exagerată!) îndemnurile și străduințele din ultima vreme ale celor dornici de salarii europene, afișate stradal și nu numai, acceptând că toți pornesc de la gândul către „țărișoara mea, România” (nu spui din cine e citatul), constatăm că nu e în regulă ceva! Dacă tot […]
Cert în două sfere ale umanului nu există prietenie: în politică și în iubire; ca să nu infestăm duminica, prima o las de o parte citându-l doar pe un cunoscător(T. Maiorescu): „în politică nu există prieteni ci doar amici politici”. Trecând la a doua, cred că proba cea mai elocventă […]
Cu vădită plăcere mediatică ni s-a comunicat recent pe toate canalele, mai puțin cele de scurgere, ceea ce puteam bănui mai de demult, anume că și la poluare suntem printre primii în Europa. Ca să ne intre bine în cap, câteva zile la rând a fost repetată informația, dar, ca […]
Până la urmă e absolut indiferent în cazul semenilor noștri în ce sau mai ales în Cine cred, iar asta pentru că sacrul e unul cum spunea și scria Pico della Mirandola în consecință De Uno, traductibil mai curând prin „despre Unic” decât despre „Unu”; dar asta e o altă […]
prostiei, ale parșivității stipendiate, ale jurnalismului, ale nostalgiei comuniste după prietenia între popoare, sau ale celor patru într-o armonioasă quadratură ??? e întrebarea născută recent, fără malițiozitate ci efectiv (aproape) neutru, ascultând emisiunea cotidiană a unui post de radio cu acoperire na- și internațională grație internetului; în dorința de a-i […]
Singurul aspect pe care doresc să-l subliniez cu această ocazie este că marile lucrări aparținând lumii imperiale au un pronunțat caracter propagandistic de la Roma încoace; fie că e vorba de arhitectură, de sculptură, de literatură și alte forme estetice, totul converge spre exprimarea grandorii, uneori mai vădit, alteori mai […]
Dat fiind că nu ne jucăm de-a cuvintele, nu voi începe cu lamentația românului „de la Nistru pân la Tisa”, mai mult sau mai puțin utilă căci a rezolvat o parte pierzând-o ulterior pe cealaltă; căci așa e cu cei mari: dai ca să primești, în cazurile fericite (tot principiu […]
Muzical, în principiu și pe extreme, se poate trece în lumea de dincolo fie mozartian prin Requiem, cu speranța generală însă a iertării păcatelor și a obținerii strălucirii eterne, lux perpetua luceat…, fie precum în finalul operei lui Gounod; aici însă apare problema viziunii regizorale (vorbim de cele motivate, nu […]
Spune o vorbă din bătrâni că „nu te bați cu Dumnezeu”; și totuși există (capod)opere în care grandoarea provine tocmai din patima personajului gata să înfrunte Divinitatea; o dovadă din nou că muzica își are momentele supraumane. În această situație se află „băieții răi”, cei cu adevărat îndrăgostiți; pilde supreme […]
