Adagiul Clara pacta, boni amici (Convenţii / pacte limpezi, prieteni buni) poate avea înțeles dual: fie „convenţiile limpezi reprezintă prieteni buni” scutindu-ne ulterior de neplăcerile interpretărilor (discutabile), fie „convenţiile limpezi generează/aduc prieteni buni”. De fapt cele două sensuri sunt complementare.
Dar, aşa gândeau romanii.
La noi s-a ajuns să se creadă sincer – și nu doar să se spună – pe bună dreptate că, dacă vrei să îngropi ceva neclar, dubios, ilegal sau indiferent, optimă se dovedește înființarea unei comisii de investigare, sau chiar a unei agenţii. Realitatea românească (pentru că ea ne interesează, în primul rând) demonstrează indubitabil că, analog, dacă vrei să îngropi cu pompă şi fanfare un domeniu de talie naţională, închei un pact, evident naţional.
Constant violata (de la politicieni la părinţi şi minori) educaţie a beneficiat de curând din nou de o sărbătorire la palat, ceea ce nu înseamnă încoronarea ei ci, după cum ştim deja, revitalizarea unui pact naţional al cărui rost nu-l prea desluşeşte nici un român serios, de vreme ce semnatarii, după cum arătam deja recent, exceptându-l pe inițiator, în bună parte Violatores (pângăritori, deci să nu interpretăm sexual de data aceasta, că nu suntem la jurnalul tv) nepedepsiţi, nu prea au nici o tangenţă cu domeniul naţional vizat; pentru ca lucrurile să fie şi mai clare, n-au pactizat din start(ul pierdut) tocmai cei care compun decisiv sectorul educaţiei. De la prima pactizare, prin perioada de timp propusă, pactul aminteşte de planul de împăduriri a României până în 2040, elaborat pe timpul lui Ceauşescu. Și de data aceasta întreaga ceremonie, amintea parcă de forfota oarecum severă totuși creată în Senatul Roman de Caligula la aducerea lui Incitatus (armăsarul imperial) printre aleşii neamului.
De la prima semnare încoace evident nu s-a mai întâmplat nimic, aşteptându-se trecerea inexorabilă a timpului şi „uitarea istorică” atât de dragă românilor, cum spune Noica; până şi serioșii romani considerau că doar „convenţiile cele mai recente trebuie respectate”.
În condiţiile în care semnarea unor asemenea pacte sau convenţii generează o atât de mare bucurie, chiar entuziasm naţional, fără a-i obliga însă pe semnatari la ceva, de ce să nu-i oferim naţiunii periodic asemenea trăiri majore? În fond, chiar şi în dreptul roman există Pactum de non petendo (Învoiala de a nu cere) ceea ce în interpretare dâmboviţeană ar însemna absenţa obligaţiilor. Ca atare, s-ar zice că şi din punct de vedere juridic avem dezlegare la pacte neonorate.
Întru devenirea pactuală a societăţii noastre putem avea în vedere:
Pactul naţional pentru curăţenie: nu trebuie să sperie pe nimeni, cu atât mai mult cu cât, presupunând prin absurd că s-ar pune în aplicare, ar fi în continuare ceva adonic: adică doar de două ori pe an, primăvara şi toamna (poetic-social există de mult curățenia de primăvară, curățenia de toamnă). De ce doar de două ori pe an??? O sănătoasă cugetare pragmatică ne spune că iarna gunoaiele îngheaţă, iar cu puţin fast meteorologic sunt acoperite de albul(?) zăpezii; după cum vara se descompun. Cum românul e frate declarat cu natura, profită din plin de ajutorul surorii mai mari.
Pactul naţional pentru ordine: în mod paradoxal este cel mai inofensiv, contrar ameninţării sugerate de denumirea însăşi; iar aceasta tocmai pentru că în societatea românească fiecare vrea ordine, cu o condiţie: să nu începi cu el.
Pactul naţional pentru agricultură strămoșească (feudală): presupune încheierea unor convenţii cu incendiatorii din România, care ar putea fi reuniţi în Agenţia Naţională a Piromanilor Români (A.N.P.R.). Prin contracte ferme se va asigura incendierea permanentă, inclusiv iarna, a suprafeţelor agricole româneşti, chiar şi a pădurilor, la nevoie, a satelor şi a traverselor de cale ferată, renunţându-se astfel la căutarea inutilă a celor ce dau foc, mai ales că aceştia, de regulă, se pierd ca măgarul în …fum, iar tradiţia medievală ne spune că scrumul e cel mai bun îngrăşământ şi semn al victoriei. În timpul incendierilor se pot regiza filme cu dacii şi romanii invadatori, dar şi cu turcii cotropitori.
Pactul naţional pentru şosele şi autostrăzi: rolul neclar al Agenţiei Naţionale pentru Autostrăzi şi Şosele într-o ţară în care acestea cam lipsesc, se va augmenta prin acest pact. Cu cât îl vor semna mai mulţi, inclusiv multinaționale, cu atât e mai sigur că nici acesta nu va avea în continuare nici o relevanţă.
Pactul naţional pentru maimuţăreală şi alteritate: în ciuda ostentativ (şi primitiv) afişatului antidarwinism din ultimele decenii, suntem cert cel mai simiesc popor din Europa, confirmându-ne parcă originea antropoidă. Pentru buna imitare a tuturor inepţiilor din afară, acest pact trebuie coroborat cu Subpactul pentru alteritate, prin care să se asigure transformarea noastră în altceva. Rămâne de văzut, în ce???
Pactul național pentru afectarea, defectarea și în final infectarea cetățenilor semnat cu și pe toate canalele; încă neredactat, aparent funcționează, deși 70% din români (ca probă de normalitate) nu au încredere în ce văd și aud mediatic.
Pactul naţional pentru încheierea cât mai multor pacte: este absolut necesar spre a dobândi certitudinea creării unui hăţiş pactual în care să nu se mai (re)cunoască nimeni în caz că se va pune problema identificării cuiva(?).
Pactul naţional pentru supravegherea (ne)aplicării pactelor semnate: rolul acestui act este de a asigura tărăgănarea sine die a punerii în practică a celor convenite până atunci, asigurându-se astfel o stare de confort total pentru semnatari (nu că le-ar păsa neapărat), în virtutea principiului după care Convenţiile trebuie interpretate în raport cu felul cum se vorbea atunci când au fost încheiate (ziceau… romanii). Că doar oameni suntem…
Corolar: După atâtea schimbări de imn, de sărbătoare naţională, de străzi şi cartiere, a venit şi rândul Ţării: să-i spunem PACTALIA FELIX.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
