Scenarita…

chiar dacă încă nu figurează ca termen în DEX, cert își va afla locul după evenimentele globale care „zguduie lumea” actualmente. Se manifestă ca o inflamare cerebral verbală a mediaticilor, a jurnaliștilor și a celorlalte categorii care își duc existența din trăncăneală sterilă.  De subliniat însă că inflamarea cerebelului nu e atât de convingătoare precum cea linguală ducând la limbuție. 

În fapt cum se manifestă scenarita??? Întrebările menționate data trecută, de tipul „cum credeți că…?, „ce credeți că…?” ajung la un stadiu superior menit să pună la încercare fantezia aparent creatoare și atotcunoscătoare a respondentului, transformându-l într-un autor de scenariu, în general cam horror în funcție de subiect, războiul adică. 

De fapt virusul scenaritei se transmite inevitabil  interlocutorului care nu își poate permite să lase fără răspuns ocazia de a se exhiba savant. 

Deci întrebarea „bombă” explodează sub forma „dacă facem un scenariu, cum vedeți…???”, mai puțin instaurarea păcii și mai mult cine va învinge și cum? 

Răspunsul de regulă vine sub forma „într-un scenariu de  care ați amintit și în care…” și  e cu atât mai penibil cu cât scenaristul respondent flecărește  pentru că mai mult decât imagini tv nu a văzut nici el. Și, apoi depinde de partea cui scenarizează, căci vorba cu „românul imparțial” nu prea ține în condițiile actuale. 

Avem deci o multitudine de scenarii mai mult nedemne de o cinematografie fie și submediocră. Dar să vedem în fond ce e scaena? Evident scenă, însă câteva expresii ar putea lămuri virusul scenaritei… In scaenam prodire subliniază o anume ieșire pe scenă; mai înseamnă însă scena lumii, câmp de acțiune publică. Apoi Cicero scrie referitor la scenă – a și rostit probabil-  sceanae rei totius haec, adică mascarada întregii afaceri stă în aceasta; care anume, se poate interpreta… Oricum, scenariul rămâne ceva… teatral, după cum scaenicus era și atunci peiorativ, adică histrion. 

Cât privește pacea, pe care în fapt nu prea o dorește nimeni căci înseamnă și bunăvoință, duce la moartea scenariilor, oferă tratament (?) pentru scenarită, singura variantă credibilă din ultimii două mii de ani rămâne PAX ROMANA, cea după care a rămas ceva… măcar Europa de azi  cam toxică… Deja genialul Vivaldi compunea Nulla in mundo pax sincera, Nu există nici o pace sinceră în lume.

Un comentariu

  1. Emoționant palmares!

    Portret
    Frunte înaltă,
    Aură de gând
    Pe lume așezat
    Cu zâmbet blând!

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *