Edwin Morgan
Când vei pleca
Când vei pleca,
dacă vei pleca,
și-o să vreau să mor,
nu va fi nimic care mă va salva
mai mult decât seara aceea
când ai adormit în brațele mele
lăsându-te în grija mea tandră.
Am lăsat întunericul din cameră
să bea toată înserarea
odihna sau stropii de ploaie proaspăt căzuți
te-au trezit ușor.
Te-am întrebat dacă ai auzit, în visul tău, ploaia
iar tu, pe jumătate încă visând, ai rostit doar atât: te iubesc.
Edwin Morgan (1920-2010) poet și traducător scoțian, unul dintre cei mai importanți poeți scoțieni ai secolului XX. În 2004, Morgan avea să devină primul Makar de limbă scoțiană/ primul Poet Național al Scoției numit de Guvernul scoțian. A studiat limba franceză și rusă la Universitatea din Glasgow, studiile fiindu-i întrerupte de înrolarea alături de Corpul Medical al Armatei Regale, ca non-combatant, în cel de-al Doilea Război Mondial. Morgan a absolvit în 1947 și a devenit lector la Universitate, unde a lucrat până la pensionarea sa ca Profesor, în 1980.
Edwin Morgan
When you go
When you go,
if you go,
and I should want to die,
there’s nothing I’d be saved by
more than the time
you fell asleep in my arms
in a trust so gentle
I let the darkening room
drink up the evening, till
rest, or the new rain
lightly roused you awake.
I asked if you heard the rain in your dream and
half dreaming still you only said, I love you.
