23
să mă trezesc
dacă n-aș fi plutit odată cu drumul
odată cu întunericul ce se-ngrămădea
în fiecare fisură-a orașului
vin cu tine să te conduc
nu veni unde merg eu nu e nimic de trăit
perdeaua acoperă geamul pe-o parte
pe mine m-acoperă un soi de lumină
și toate clădirile
pe lângă care trec îmi par brusc
trandafiri ai deșertului
hai du-te acasă și dormi
din cauza mea n-ai pus geană pe geană
cobori
cu fiecare pas silueta ți se destramă
pe locul tău acum stă Dumnezeu
și nu gura Lui mă ceartă ci degetele
ce nu ale Lui sunt nu-nțeleg cum
ci ale tale
Adam Flavia
Născută la Tg. Mureș, la 27.12.1982. Licențiată a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Profesor pentru învățământul primar, redactor la revista Neuma, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala București- Poezie, din anul 2018. A publicat poezie în revistele: Luceafărul de dimineaţă, România literară, Viața Românească, Apostrof, Vatra, Convorbiri Literare, Poesis, Familia, Mișcarea literară, Discobolul, Acolada, Argeș, Conta, Arca, Poezia, Hyperion, Scriptor, Caligraf, Litere, Feed Back, Mozaicul, Neuma, Vitraliu, Pro Saeculum, Tribuna, Algoritm literar, Zona Literară, Actualitatea literară, New York Magazin, Urmuz, Revista Nouă etc. Cele mai recente volume de poezie: duminicile de sub pământ, Ed. Tracus Arte (2016), Raiul de urgență (Ed. Neuma, 2017), Anotimpuri impare (Ed. Neuma, 2022).
23
