început

scriu cu carnea

cu ochii cu amintirea

scriu cu sângele sinuciderii mele

scriu cu leşul tău

iubire de două parale

cu urletul

cu lacrima

scriu cu scrâşnetul durerii anesteziate

minţite că e cald că e bine că este

scriu pentru a primi o gură de aer

scriu pe întuneric

până când cuvintele vor deveni fosforescente şi vor fi

singura sursă de căldură şi lumină pentru mine

eu cea cu carnea zdrelită

gâfâind

urcând

gemând

scriu cu carnea-mi care se va desprinde

lasându-mă făptură pură

(din volumul „Ciorapul cu firul dus”, editura Marineasa, 2005)

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *