Cu suflarea întretăiată
Carne pe carne se iubeşte sânge pe sânge se revarsă şi doar mâine pe mâine se răscumpără în miez de fiinţă cu suflarea întretăiată.
Carne pe carne se iubeşte sânge pe sânge se revarsă şi doar mâine pe mâine se răscumpără în miez de fiinţă cu suflarea întretăiată.
scriu cu carnea cu ochii cu amintirea scriu cu sângele sinuciderii mele scriu cu leşul tău iubire de două parale cu urletul cu lacrima scriu cu scrâşnetul durerii anesteziate minţite că e cald că e bine că este scriu pentru a primi o gură de aer scriu pe întuneric până […]
bătrânii rămân în final doar cu durerea durerea care stă pe marginea patului privindu-i drept în ochi durerea se uită cu ei prin fotografiile îngălbenite îi împinge de spate vrând să îi dea de-a dura pe scări durerea stă și bea ceaiul cu ei le întinde pastilele albe și colorate […]
Realitatea arată aşa, ca o uşă de lemn în care cineva bate din când în cînd şi întreabă e cineva acolo? şi răspund numai eu, iar sunetul se rostogoleşte până la colţ, sub un pat acoperit de rufe rămase din veri amestecate. Să încerc din nou. Realitatea arată ca […]