Milovan Djilas a fost un mare disident. Un autentic apostat și un intelectual critic. A fost un fanatic care a reușit să se defanatizeze, un ideolog care a depășit ideologia. Cred sincer că a simbolizat posibilitatea unui marxism luminat. Un marxism care se desparte de procustianul pat al dogmei și desfide sistemul in numele promisiunilor trădate. Un marxism care crede că emanciparea clasei muncitoare nu se poate realiza prin dictatura partidului unic. Acesta a fost mesajul marxismului critic din Europa de Est, o direcție de gândire care ii scotea din minți pe pontifii ideologici. Reluind o imagine a lui Leszek Kolakowski, Djilas a ales să fie bufonul care ii face de râs pe sacerdoții mumificatei doctrine oficiale. In final, a fost, ca și Kolakowski, un critic al utopiei marxiste.

In anii 50, Djlias a renunțat la toate funcțiile, inclusiv aceea de vicepreședinte al Iugoslaviei, pentru că a vrut să rostească adevărul. Era, alaturi de Edvard Kardelj, intelectualul Partidului Comunist din Iugoslavia. A deconspirat abjecta duplicitate a nomenclaturii comuniste, faptul că toate dictaturile de sorginte leninistă tratau omul nu ca pe un scop, ci ca pe un mijloc.Comunismul a fost triumful rațiunii instrumentale in forma ei paroxistică. Aceasta a fost (și este) perversa sa modernitate.
Ii datorăm imens, uman, moral, spiritual. A fost un antifascist veritabil, dar și un stalinist, până la ruptura cu Moscova din 1948. După care s-a trezit și a plătit cu ani grei de temniță curajul de a sfida dictatura titoistă. L-am cunoscut și l-am admirat. Sunt prieten cu fiul său, istoricul Aleksa Djilas.
Născut in 1911, Milovan Djilas, autorul esențialelor carți “Noua clasă” și “Conversații cu Stalin”, a încetat din viață acum două decenii, în aprilie 1995. Grație lui, știm cum vedea Stalin lumea de după razboi: cine pune primul piciorul pe un teritoriu, iși impune sistemul politic. A apucat să vadă prăbușirea URSS, pe care a anticipat-o, dar și dezintegrarea Iugoslaviei, pe care a deplâns-o. Dacă vrem să înțelegem totalitarismul, daca vrem să înțelegem secolul XX, trebuie să îl citim pe Djilas. It’s a must.
Vladimir Tismăneanu
Este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012).
Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" si in numeroase alte locuri. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale.
Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania.