Ce-am invăţat de la Virgil Ierunca (16 august 1920-28 septembrie 2006)

Virgil Ierunca a fost, alături de Monica Lovinescu, vocea demnităţii noastre. S-a născut acum 95 de ani, pe 16 august, in satul Lădești, din județul interbelic Vâlcea. In tinereţe, impreună cu Ion Caraion, Geo Dumitrescu și Marin Preda, a fost un om al stângii rebele, anti-totalitare. Cu timpul, a renunţat la iconoclasm, asemeni prietenilor săi buni, Emil Cioran si Eugen Ionescu. S-a impăcat, asemeni lor, cu democraţia liberală. Era nu doar un meloman, ci, mai ales, un filosof al muzicii. Gândea frumos, scria frumos, era el insuși o intruchipare a ceea ce, pe urmele lui Thomas Mann, numim nobleţea spiritului.

Cartea sa despre fenomenul Pitești a contat imens in sensibilizarea Occidentului in raport cu catastrofa comunistă din România. A diagnosticat și a a antologat lipsa de rușine. Am fost norocos să fiu prieten cu Monica Lovinescu și cu Virgil Ierunca. Incerc să le transmit mai tinerilor mei prieteni ce-am invăţat de la ei: să nu-ţi pese de cum bate vântul, să ai curajul sa vâslești impotriva curentului, să nu renunţi la principii, oricare ar fi preţul, să nu te injosești făcând pact cu bezna, să nu te temi de atacurile venite dinspre Caliban și oamenii săi.

Să știi să distingi intre civilizaţie si barbarie, intre Bine și Rău. Să nu te lași sedus de suprafeţe, pentru că, așa cum ii scria Rilke unui tânăr poet, “in adâncimi totul devine lege”. Să nu colaborezi cu turpitudinea teroristă. Ajuns la Paris, refugiat din România sovietizată, a avut o bursă oferită de Arthur Koestler tinerilor intelectuali din Est. A onorat-o cu asupra de măsură.

Stia că, vorba Nadejdei Mandelstam, la ora totalitarismului, tăcerea este crimă impotriva umanitătii. Că poti avea de multe ori dreptate fiind in minoritate si incă intr-una calomniată, atacată si asediată. Că există o comunitate a celor care refuza să consimtă la fărădelege. Că exista valori non-negociabile și absoluturi morale. Că nu totul este relativ și relativizabil. Sunt norocos, din nou, că am prieteni tineri care cred in aceste principii și nu se dau bătuţi…

Recomandare:

http://www.contributors.ro/cultura/amintirea-lui-virgil-ierunca-gramatica-onoarei-in-vremea-dispretului/

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *