„Aşa cum singură ai afirmat, fata mea, în legătură cu această chestiune, cel care merge la judecată fără să i fie cineva potrivnic îşi pledează cu mare uşurinţă cauza. Te asigur că femeile nu s au făcut niciodată vinovate de fărădelegile de care se vorbeşte în aceste cărţi. Chiar nu am nici cea mai mică îndoială că oricine doreşte să reia dezbaterea asupra căsătoriei pentru a scrie o nouă carte care să corespundă adevărului ar descoperi o situaţie total diferită. Câte femei, dragă prietenă, şi doar îţi sunt cunoscute aceste fapte, pătimesc teribil din cauza asprimii soţilor lor şi îşi petrec zilele în robie mai degrabă decât în căsătorie, suferind mai rău decât dacă ar fi scla¬vele sarazinilor? Dumnezeule! Câte groaznice bătăi – fără motiv şi fără nici o noimă –, câte lovituri, jigniri, cruzimi, insulte şi umilinţe şi grozăvii au îndurat atâtea femei demne, fără a cere vreodată ajutorul cuiva? Şi gândeşte te şi la femeile care mor de foame şi de necaz cu casa plină de copii, în vreme ce bărbaţii lor petrec în desfrâu şi chefuiesc în tavernele din oraş, şi tot femeile sunt bătute de soţi când se întorc acasă, şi bătaia le este cina! Ce spui despre asta? Să fie minciuni toate astea? Nu ai întâl¬nit asemenea cazuri printre femeile din vecini?”.
Iar eu i am răspuns: „Sigur că am văzut multe aseme¬nea femei, doamna mea, şi mi se rupe inima de mila lor”.
„Te cred, şi să mai spui şi că soţii sunt atât de îndu¬reraţi când soţiile lor cad la pat! Te rog să mi spui, fata mea, unde sunt asemenea soţi? Fără a mai fi nevoie să adaug ceva, poţi cu uşurinţă înţelege că asemenea nero¬zii şi aberaţii spuse şi scrise împotriva femeilor nu sunt decât nişte invenţii şi scorneli mincinoase care sfidează fără ruşine adevărul. Pentru că bărbaţii sunt stăpâni peste femeile lor şi nu invers, pentru că ei nu le ar permite vreodată femeilor să aibă putere asupra lor. Dar mă grăbesc să te asigur că nu toate căsătoriile sunt atât de nefericite; sunt şi soţi care trăiesc în bună înţelegere, iubire şi cinste, pentru că partenerii sunt virtuoşi, înţe¬lepţi şi mărinimoşi. Şi, deşi există soţi răi, există şi soţi foarte buni, cu adevărat înţelepţi şi virtuoşi, iar femeile ce îi întâlnesc s au născut sub o stea norocoasă ca să fie astfel dăruite de Dumnezeu. Ştii asta din propria ţi experienţă, pentru că tu ai avut un soţ atât de bun încât, dacă ai fi putut alege chiar tu, nu puteai să găseşti un altul mai bun: nici un alt bărbat nu l ar fi putut întrece în bunătate, fidelitate şi iubire adevărată, iar durerea şi părerea de rău pricinuite de moartea care l a smuls de lângă tine nu îţi vor părăsi niciodată inima. Şi, cu toate acestea – şi e adevărat că multe femei sunt maltratate îngrozitor de soţii lor, îţi dai seama şi singură că sunt multe feluri de femei, iar unele sunt nesăbuite, pentru că, dacă aş pretinde că toate femeile sunt cumsecade, aş putea să fiu cu uşurinţă dovedită o mare mincinoasă. Nu mă voi însoţi cu asemenea femei nevrednice şi rele, pentru că ele sunt creaturi abominabile, înstrăinate de propria lor natură.”
Christine de Pizan, Cartea cetăţii doamnelor
ediţie bilingvă,traducere,studiu introductiv şi note de Reghina Dascăl, Polirom,2015
„Dar să ne întoarcem la femeile bune. L ai pomenit pe Theofrast, care spune că un bărbat poate fi îngrijit şi oblojit de servitorul său cu la fel de multă atenţie şi devotament precum de soţia sa – n aş prea crede! Sunt atât de multe femei care sunt atât de conştiincioase în îngrijirea soţilor lor, sănătoşi sau bolnavi, şi îi iubesc cu o devoţiune demnă de nişte zei. Nu cred că vei găsi un asemenea servitor. Şi, pentru că am ridicat această problemă, îţi pot da numeroase exemple despre marea dragoste şi lealitate pe care femeile o au pentru soţii lor. Acum iată că am ajuns înapoi la Cetatea noastră, mulţu¬mită Domnului, cu întreg alaiul de nobile şi virtuoase doamne care vor locui între zidurile sale. Iat o pe nobila regină Hypsicratea, cu multă vreme în urmă soţia bogatului rege Mitridate. O vom conduce mai întâi la nobila i reşedinţă în palatul care a fost pregătit s o primească, pentru că este desăvârşită în virtuţi şi vine din vremi atât de îndepărtate.”
