Când scriu

Când scriu, eu din cuvinte
Îmi fac o lumânare
Şi sui cu flãcãruia
În ascunzişul minţii.

Acolo, înãuntru,
Mi-aratã lumânarea,
Sunt plãji pe care timpul
Îmi lasã şi-mi ia daruri.

Nimic din tot ce capãt
Nu pare sã-mi rãmânã
Şi totuşi cum se-ntoarce
Din nevãzut pierdutul,
Când arde lumânarea!

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *