Wolinski şi Pichard: metamorfozele lui Paulette

Născut din colaborarea dintre Georges Wolinski, autor de text, şi Georges Pichard, creator de imagine, ciclul dedicat aventurilor straniei Paulette stârneşte, în Franţa anilor 1970, unul dintre cele mai importante scandaluri intelecuale şi politice. Combinaţie, explozivă şi corozivă, de Sade, Voltaire şi Fellini, construit pe rama clasicizată a naraţiunii picareşti, romanul grafic al lui Wolinski şi Pichard este o călătorie, temerară şi iconoclastă, în labirintul contemporan. Graniţa dintre verosimil şi halucinogen dispare, iar o dată cu această strategie proza grafică participă la un efort de demistificare şi de dinamitare al convenţiilor “ burgheze”. Voiajele lui Paulette în diferitele lumi şui pe care le desenează Pichard sunt tot atâtea pretexte de a pune în mişcare un mecanism parodic ce evocă şarjele cinematografice ale lui Jean Yanne, din “ Les chinois à Paris “ sau “ Tout le monde il est beau, tout le monde il est gentil”.
paulette06couv

În primul volum din ciclu, Paulette Gulderbilt începe prin a fi doar doar una dintre nenumătele moştenitoare bogate ale unei Franţe elegante, al cărui rafinament amoral şi somptuos pare decupat din cadrele lui Bunuel. Destinul se accelerează o dată cu intrarea în scenă a celor mai inepţi dintre gangsterii răpitori. Nimic nu merge cum trebuie, iar Paulette, înzestrată cu acele forme voluptuos- lubrice ce fac deliciul lui Pichard, este proiectată în malaxorul agitat şi dement al aventurii. Uitată de răpitotori în pădure,ea face cunoştintă cu cel ce devine companion straniu al propriilor ei tribulaţii: enervant şi nespălat, bătrânul Joseph se metamorfozează, ca într -un roman antic erotizant, in cea mai răpitoare dintre creaturile feminine. Autor al acestei vrăji bizare, ratate pe jumătate, este cărtiţa mioapă pe care Paulette o descoperă în tainiţele pădurii.
Couv_126210
Ceea ce defineşte istoria lui Wolisnki şi Pichard este creşterea delirantă a provocărilor care modelează viaţa lui Paulette şi Joseph. Din codrul francez, ele trec, graţie traficului de sclavi modern, în haremul simpatic şi hazos al unui sultan arab impotent. Exploziile revoluţiei militare le tulbură liniştea, urmând ca din adâncurile deşertului să se ivească un ali baba ce are sub comanda un escadron uluitor de patruzeci de hoaţe. Intertextualitatea este motorul ce hrăneşte ficţiunea. Noile nopţi arabe nu au natura galantă a lui Galland şi a Regelui-Soare. Paulette şi Joseph, acesta din urmă dominat de trauma schimbării de sex inopinate, sunt parte din reţeaua de proxeneţi operată expert de acest ali baba adaptat la gusturile timpului.

Încă un salt şi, salvată din ghearele lui Ali baba, paulette aterizează, singură, în sânul francez al familiei sale, acolo unde totul pare a reintra în firescul sibarit al existenţei. Dar destinul aşteaptă să îi dea , din nou, un ghiont acestui Candide feminin. Îi este dat să cunoască magia îndoielnică a celui pe care părinţii ei îl venerează, ca parte a unui cult secret- unicul, mesmerizantul Dumnezeu, al cărui nume este chiar Unicul şi ale cărui promisiuni edenice sunt de-a dreptul irezistibile. Dincolo de faţada acestui sacru monden se află un tandem uman cât se poate de pragmatic, dedicat unui scop precis şi eficace, exploatarea credulităţii celor care se pregătesc să aterizeze în rai. Scepticismul voltairian al lui Paulette o face imună la farmecele acestei religii contemporane. Ca într-un coşmar francez alimentat de LSD, o poartă se deschide şi din brânciul celor doi Unici Paulette ajunge în rai.

Sensibilitatea parodică a lui Wolisnki şi Pichard duce mai departe o vână a libertinilor francezi, iar necredinţa este autentica credinţă a celor care iau peste picior misterele religiei revelate. Paulette se plictiseşte de moarte în acest paradis în care totul stă sub semnul virtuţii. Neliniştea ei existenţială o împinge către marginile acestui domeniu biblic, însoţită de un leu vorbitor şi atent la farmecele lumeşti ale frumoasei Paulette.
Încercările de a ieşi din strânsoarea raiului sunt dificil de imaginat- este ca şi cum Paulette ar fi chemată să treacă prin noile munci ale lui Hercule. Gardieni ai raiului sunt înspăimântătorii motoclişti, ( al căror miros de sudoare nu este mai puţin terifiant). Ieşirea din rai se petrece în decorul gălăgios şi extrovertit al unui meci de fotbal american, în care sufletul şi corpul lui Paulette sunt disputate de echipele binelui şi răului. Ca într –un show de televiziune cu surprize, Paulette evadează din rai o dată cu lovitura bine ţintită de picior a unuia dintre atleţi.

Şi poate că nimic nu o face mai fericită pe imperfecta Paulette decât reîntâlnirea cu această atât de imperfectă lume omenească. Dincolo de limita pădurii, în casa lui delabrată, un Joseph redat naturii sale originare meditează la frumuseţea lui pierdută. Umorul lui Wolinski şi Pichard este , întotdeauna, unul pe muche,ambiguu,iconoclast, încărcat de ambiguitate subversivă. Peripeţiile gingaşei Paulette sunt piperate şi extravagante ca o poveste licenţioasă de Vechi Regim.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *