A fost, într-un fel, „un an editorial Lucian Boia”, aşa cum a evidenţiat şi Gabriel Liiceanu, cel care a făcut, cu prilejul lansării volumului „Monarhia-o soluţie?”, un duet împreună cu istoricul care a marcat discursul public autohton într-un mod inconfundabil şi greu comparabil în ultimul deceniu (comparabil probabil doar cu volumele şi prezenţa publică ale lui Neagu Djuvara). Două volume editate (unul dintre ele, stă să apară, la tîrgul de carte din a doua jumătate a lunii noiembrie) şi trei de autor – toate în 2014 – completează o prezenţă publicistică şi publică impresionantă a lui Lucian Boia.
În prezentare sa, Gabriel Liiceanu a accentuat, între altele, asupra revoluţiei în discursul istoric pe care, nu singur, dar avînd un rol pregnant, a provocat-o în ultimele decenii, Lucian Boia. „Discursurile istorice tradiţionale erau plate, erau impersonale, erau de tipul „contribuţii la istoria Ţării Româneşti în ultimul pătrar al secolului 19”. Impresonale, cum spuneam, toate aveau ca rază de adresare un public de specialitate. Cărţile de istorie nu pătrunseseră către un public larg. De ce? Pentru că ele nu aveau verticalitate, ci platitudine”, a spus Gabriel Liiceanu. Şi, a adăugat, punînd al doilea termen al comparaţiei: „că a vrut, că nu a vrut, Lucian Boia a scris cărţile sale ca pe tot atîtea opere de creaţie. Sînt opere literare în aceeaşi măsură în care sînt operele unui istoric. În plus, sînt, toate, forme de elucidare ale evenimentelor care ne privesc pe toţi.”
În privinţa „Monarhiei – o soluţie” – o carte despre care Gabriel Liiceanu spune că e contruită „foarte frumos, foarte limpede” -, există două fire care se pot urmări cu uşurinţă şi cu folos. O direcţie priveşte funcţia regalităţii în perioada în care moarhia a dominat România – este vorba despre opt decenii. O a doua direcţie este despre ceea ce s-ar putea numi „efigia fiecărui suveran” – un „fir” care, afirmă Gabriel Liiceanu, punctează vocaţia domnului Boia de a scrie „artistic, creativ, memorabil” despre istorie.
„Despre personalităţile care au marcat Casa Regală din România nu a pretenţia că am ajuns la o perspectivă inatacabilă. Oamenii sînt diferiţi, iar interpretările sînt diferite de la un privitor la altul. Aceasta este maniera mea de a-i prezenta”, a spus, în speech-ul său, Lucian Boia. „I-am coborît puţin pe Carol al II-lea şi pe Ferdinand fiindcă erau urcaţi atît de sus încît nu a fost deloc rău să mai ponderez imaginea lor, să demitologizez cît de cît imaginea lor. Regina Maria şi Carol I sînt, pe de altă parte, personalităţile cele mai pregnante ale Casei Regale, sînt cele două figuri dominante ale galeriei momarhice”, a adăugat autorul cărţii.
Dupa lucrarea dedicata Balcicului şi prezenţei regale în micuţa localitate bulgărească din apropierea României, după această carte care dă un foarte bun dosar monarhiei autohtone, Lucian Boia se va menţie în tematica regală şi la următoarea sa apariţie editorială – în noiembrie, ca editor, Jurnalul de război al Reginei Maria.
Bonus 1: speech-ul domnului Lucian Boia: https://www.youtube.com/watch?v=XKtGeQFkFhI
Bonus 2: prima parte a speech-ului domnului Gabriel Liiceanu: https://www.youtube.com/watch?v=lrH_pK5ePoo
Bonus 3: a doua parte a speech-ului domnului Gabriel Liiceanu: https://www.youtube.com/watch?v=IMsYo6PEzrE
Crediti foto: https://www.facebook.com/LibrariaHumanitasDeLaCismigiu
