Blake& Mortimer- piramide, aventuri şi secrete

Dacă Hergé creează prin Tintin o efigie a inocenţei pornite în căutarea unei lumi pe care să o supună ordinii idealurilor sale, Edgar P. Jacobs oferă prin “Blake et Mortimer” ocazia pentru banda desenată de a coloniza un întreg teritoriu al ştiinţei-ficţiunii şi misterului. Înainte ca peliculele 3D să domesticească imaginaţia, iar jocurile pe calculator să deposedeze ochiul de capacitatea de a edifica lumi imposibile, contemporanul şi prietenul lui Herge conferă naraţiunii grafice anvergura mitică pe care o vor deţine, peste decenii, seria lui James Bond ori istoriile imbatabilului Indiana Jones. De pe versantul benzii desenate, grefând pe suportul liniei realiste a albumelor temeritatea viselor, Jacobs aspiră să atingă acea perfecţiune hipnotică pe care iniţiaţii o asociază cu textele lui Verne ori Wells.

Se poate spune că, o dată cu Herge şi Jacobs, banda desenată belgo- franceză propune o maturitate a viziunii şi un echilibru al expresiei ce egalează modelul american originar. Pe urrmele lui “ Flash Gordon, ( căci “ Le rayon U “ este localizarea belgiană a romanului grafic al lui Alex. Raymond), în vecinătatea lui Superman, cel al începuturilor, Francis Blake şi Philip Mortimer devin, o dată cu naşterea lor în 1950, cei ce organizează, cu energie şi erudiţie, un univers între ale cărui graniţe ştiinţa fuzionează cu ocultul, sub semnul unei recitiri creatoare a tradiţiei occidentale. Ca şi filmele lui Lang din epoca germană, textele grafice ale lui Jacobs îşi păstrează potenţialul de fascinaţie, prin aliajul de romantism şi tăietură retro. Ca şi “Tintin”, “Blake et Mortimer” invalidează ipoteza în acord cu care banda desenată este condamnată să fie un gen minor, delectabil doar pentru un public ce refuză propria maturizare intelectuală. Ceea ce clădeşte Edgar P. Jacobs este , în cele din urmă, un spaţiu ficţional autonom, urmând, pe acest itinerariu, literatura şi cinematografia. Fascinaţia pentru Blake şi Mortimer este fascinaţia resimţită în faţa forţei irezistibile a visului în libertate.

Secretul piramidei

Atunci când publică, in 1946, primul tom din aventurile lui Blake şi Mortimer, Edgar P. Jacobs pare să confirme, asemeni lui Herge, anglofilia şi anglomania belgiană, S-a spus că Jacobs dă naştere unui cuplu ce evocă dualitatea originară Holmes/ Watson. Şi totuşi, Blake şi Mortimer nu îşi fondează complicitatea lor existenţială pe acel tip de asimetrie fecund pe care îl exploatează Doyle. Nu există, în această chimie dintre cei doi prieteni, un “ iniţiat “ şi “un “inocent”. În felul lor, fiecare dintre cei doi este o întruchipare a unui tip ideal de “ gentleman”. Între savantul fizician Mortimer, pe de o parte, şi ofiţerul de informaţii Blake, pe de altă parte, numitorul comun este dat de o atracţie irespresibilă a misterului. Este ca şi cum gramatica lui Doyle ar fi reformulată, iar creierul lui Holmes ar fi scindat în două fiinţe ce trăiesc împreună un destin miraculos. Tehnica lui Jacobs uneşte thrillerul cu vobularul SF, într-o manieră ce aduce împreună seria lui Doyle şi textele canonice al lui H. G. Wells.
BlakeEtMortimerEditionsBlakeEtMortimer5a_12052006

Acolo unde Jacobs nu inovează, rămânând fidel unui decupaj clasic al genului, este în punctul în care imaginează un Inamic ortografiat cu majusculă, inamic ce posedă redutabila ubicuitate a lui Moriarty: Olrik este, în previzbila sa carieră infernală, un motor al naraţiunii, un demon ce aspiră, neîncetat, la puterea supremă pe care i- o poate conferi stăpânirea ştiinţei. Aflat , invariabil, de partea întunericului, Olrik mobilizează, în contra lumii libere pe care o apară Blake şi Mortimer , energia creatoare pe care o vor etala, în seria inspirată de Ian Fleming, oamenii temutei organizaţii “ Spectre”. Niciodată împăcat cu înfrângerea, evadând din cele mai formidabile închisori, aflat în vecinătatea marilor tirani sau a celor mai redutabil criminali, Olrik este ingredientul fără de care ritmul iniţiatic al aventurii nu poate fi menţinut. Natura sa proteică este indiciul evident al originii sale demonice.
bm

Această înfruntare fondatoare dintre bine şi rău este ecoul mitic al unei înfruntări documentabile istoric al cărei contemporan este Jacobs însuşi- Blake şi Mortimer traversează un univers modelat de forţele tectonice ale războiului rece. Anii cinzeci sunt,în cronica lui jacobs şi a celor care îi duc mai departe saga, mediul prin excelenţă al acestor invenţii infernale şi decorul natural al ciocnrii dintre Est şi Vest. Mitologia lui Jacobs este marcată de această tuşă apocaliptică, iar primele trei tomuri ale seriei au în centru lor tentativa lumii libere de a se elibera de sub jugul teribil al imperiului galben al lui basam – dadam. Dincolo de deghizamentul ficţional, se poate citi referirea la un trecut recent, trecut din care vin către textul lui Jacobs imaginile unei lumi devastate de război şi riscul puterii neîngrădite a tiraniei. Imperiul galben din Tibet este expresia unei spaime postbelice. Albumele ce urmează acestei trilogii de deschidere duc mai departe această viziune pesimistă a umanităţii asediate de demoni.
blakeetmortimer05eo

Recuzita benzii desenate este, în seria lui Blake şi Mortimer, una memorabilă. Reperele mobilizate sunt dintre cele mai diverse, iar descoperirile sunt dintre cele mai spectaculoase. În căutările lor iniţiatice, Blake şi Mortimer merg pe urmele unei întregi tradiţii ficţionale şi vizuale occidentale. Revizitând Atlantida sau piramidele egiptene, ei retrezesc la viaţă spectrele celor care îi precedă: a localiza continentul pierdut, înfruntând savanţi nebuni cu vise de mărire, este un element inconturnabil al romanelor şi filmelor interbelice. În alt registru, ultima serie desenată efectiv de Edgar P. . Jacobs, “Cele trei formule ale profesorului sato”, este un tur de forţă ce aduce împreună dinamica unei pelicule Bond şi viziunea cosmogonică a lui Fritz Lang , din ” Metropolis”. Peisajul clonării umane şi al invaziei roboţilor- replicanţi are anvergura mitologică a unei suite wagneriene.

Oscilând între happy- end şi mefienţa în faţa progreselor ştiinţei, evocând călătorii în timp şi unde cerebrale ce înrobesc intelectul uman, seria imaginată de Edgar P. Jacobs recuperează, intertextual, o întreagă linie de reflecţie şi de vise, linie ce urcă până la literatura de mistere şi de anticipaţie a secolului XIX. În filigranul benzii desenate poate fi citit un vast repertoriu de semne culturale: atracţia vechilor culturi şi dilemele faustice ale tehnologiei sunt doar două dintre bornele pe care le putem întrevedea pe acest parcurs al celor doi eroi. Fabulosul arheologic se află în vecinătatea miracolului întunecat al ştiinţei. Universul lui Blake şi Mortimer descinde din submarinul căpitanului Nemo: strălucirile sale hipnotice eliberează puterea imaginaţiei.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *