Mi-e frică, Doamne

Pe când scriam, tocul m-a dus,
Pe foaia albă, la Isus.

“Mi-e frică, Doamne, şi mi-e rău,
Nu mă lăsa să cad în hău,
Ţine-mă bine!” L-am rugat.

Isus a spus: “Eu te-am chemat
Să mă veghezi acum când cad
Şi pentru tine intru-n iad.

Când voi ieşi din putregai,
Tu din puterea ta să-mi dai
Şi lângă mine lin să stai
Să-mi luminezi calea spre Rai”.

Un comentariu

  1. Șerban Cioculescu serban cioculescu says:

    Frumoasa poezie, plina de sensibilitate si de sensuri profunde. Multumim!

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *