adică soprano masculin reprezintă o raritate absolută în arta vocală interpretativă masculină. A nu se confunda cu castrati de domeniul trecutului. Caracteristica sopranistului este „urcarea” până la cele mai înalte sunete și posibilitatea de a interpreta roluri feminine. Sunt atât de rari încât nu putem apela decât la două exemple: […]
Îar atunci când închidem ochii spre a visa ceea ce iveşte în faţa ochilor noştri uniţi şi himerici este silueta fragilā a unui oraş provincial: strāzi, amieze, vise şi dor se contopesc în aerul pe care îl respirām, treziţi la cea din urmā viaţā, aceea a literaturii. Şi doar aici, […]
Cartea deschisă-n înserare Te ia pe aripi și te duce Pe culmile închipuirii, Unde, ca-n vis, poți fi un altul. Fără de trup, numai cu duhul Colinzi prin lumea plăsmuită, Până te lași tras înăuntru Și te îmbraci în personajul Cu care-ai vrea să te asemeni, Nebănuind că foaia scrisă, […]
poate provoca nedumerire, până la un punct. Este termenul cu cea mai mare recurență în ultima vreme. Ai crede uneori că, din motive obscure, vorba depășește realitatea. Faptic, criza o avem de la diverși, accentuată însă prin slăbiciuni, ticăloșii și prostie, în general (politic-) autohtone. Iarăși istoria cuvântului ne lămurește […]
Pare că muzica din minte Strânge cuvintele ciobite Și le înmoaie în plutire. Cum se încheagă ele-n versuri, Sub mâna care le transcrie, Nu poate nimeni să ne spună. Să fie ritmul pur magnetul Care atrage înțelesul În rimele ce-i dau conturul? Singur, compozitorul știe Că-nsemnele de pe hârtie I-au […]
Kocsis Francisko este unul dintre cei mai rafinați oameni de cultură contemporani pe care-i cunosc și care mă onorează cu prietenia sa, încă din 2009, când am început să scriu la și să colaborez cu prestigioasa revistă ,,Vatra” din Târgu-Mureș. Despre câteva dintre cărțile lui Francisko am avut privilegiul […]
prin scrierile lor ocupă locul cuvenit în grandioasa creație a lui Bach, iar geniul acestuia le-a dat și nemurirea sonoră. În 1950 muzicologul german Wolfgang Schmieder a realizat prima sistematizare a operei lui Bach, mai exact a celor 1120 (una mie o sută douăzeci) de compoziții. Cele patru la care […]
Are dreptate Ion Creangă: „Lumea asta e pe dos / Toate merg cu capu-n jos”! Ba mai mult! S-ar părea că se depune un efort susținut nu numai ca lumea să nu-și revină la poziția normală, ci din contra, ca lumea să fie din ce în cemai pe dos. Distrugem […]
Seamus Heaney Un apel „Așteaptă un moment”, a spus ea, merg afară să-l chem. Vremea e atât de frumoasă aici, încât s-a gândit să profite de ocazie Să plivească puțin. Așa că mi l-am imaginat În genunchi lângă răsadurile de praz, Atingând, inspectând, separând o Tulpină de […]
– frântură de meditație asupra unei reprezentații de teatru – Spectacolul Ierbar (Radu Afrim, Simona Popescu) de la Teatrul Național Târgu-Mureș, pe care l-am văzut joi, 30 aprilie, este o splendoare vizuală, auditivă și textuală, o celebrare a tainei vieții – a întrepătrunderii palpabilului și nevăzutului – și a actului […]
