Am găsit la Eugen O’Neall, dramaturgul shakespeareian al Americii o metaforică interpretare a condiţiei umane filtrată, evident, prin gândirea şi poate chiar atitudinea de excepţie a creatorului de artă şi care ne permite-intuitiv-intrarea într-un univers anume, diferenţial: „Life is for each man a solitary cell whose walls are mirrors” . […]