Împrumutând din răceala clinică a scriiturii lui Arnie Ernaux, Dan-Liviu Boeriu renunță deliberat la imaginația tentantă, pentru a lăsa loc autenticității și a face o literatură a nefalsificabilului. Sondează, cu curaj, asemenea lui Annie Ernaux, intimul în literatură, printr-un stil rece şi concis, care îi dau avantajul unei raportări neutre […]
Literatura a fost, vreme de decenii, pentru Mario Vargas Llosa, focul care a ars spre a întreţine vitalitatea unei existenţe: longevitatea sa creatoare şi capacitatea sa proteică de reinventare sunt inseparabile de energia locuind spiritul său. Dincolo de mode, dincolo de ideologii, dincolo de patimi şi de orbiri, Vargas Llosa […]
Există un continent Joyce, iar Mircea Mihăieş este una dintre vocile canonice care îi trasează conturul. În Mircea Mihăieş Joyce are un exeget care, unind erudiţia cu îndrăgostirea, imaginează un traseu al descoperirii. Acolo unde alţii ezită sau revin la poncife critice, Mircea Mihăieş edifică, temerar şi polifonic, un monument. […]
„Strălucirea” lui Jon Fosse (traducere Anansi, 2026), cromatică și cu un grad înalt de vizual, este asemenea unei păduri a lui Max Ernst: densă, captivă și mai ales liminală. Întunericul rămâne și aici, ca în multe texte ale lui, un motiv ce duce la un un absurd detaşat, cu accente […]
“ Hemiptera” este romanul în care Andreea Răsuceanu adună intreaga sa energie ficţională, sub semnul unei alunecări între evuri şi voci. Enigmatic şi tulburător, textul Andreei Răsuceanu este oglinda în care cei de astăzi se privesc, spre a regăsi chipurile în anamorfoză ale celor de ieri, precum în oglinda unui […]
Revenind la „Ioana” lui Anton Holban şi la amănunţitele discursuri literare, care se opresc, ca atâtea alte discursuri din literatura română interbelică (şi nu numai), la investigarea misterului feminin. Amestec de „cherchez la femme” și mister feminin nedezlegat, totuși personajul feminin din „Ioana” nu este în centrul romanului lui Holban, […]
Destinul lui Radu Petrescu este destinul unei priviri. Opera sa este istoria, delicată şi polifonică, a unui text menit să le cuprindă pe toate. Radicalismul său estetic era, în cele din urmă, un radicalism etic. Sub masca cotidiană a unui personaj oarecare, sortit unei profesii oarecare, se afla un insurgent, […]
„În a cincea zi l-a văzut urmărind-o pe Flora, care mergea la magazin și totul deveni viitor, ceva asemenea paginilor pe care le mai avea de citit din romanul acela abandonat pe canapea, ceva scris deja care nici măcar nu mai trebuia citit, pentru că se întâmplase înainte de lectură, […]
Există, în cazul lui Mircea Cărtărescu, o tenacitate unică a jurnalului, ca şi cum inima acestui text ce creşte, vreme de decenii, ar fi locul himeric dinspre care iradiază întreaga sa literatură. Căci jurnalul lui Mircea Cărtărescu nu este un monument postum, adăpostind memoria pioasă a unui scriitor, ci vulcanul […]
,,Atunci când reperele lumii reale se prăbușesc, același lucru se petrece și în psihicul uman. ( Viktor Pelevin) Din punctul meu de vedere, cei care pot surprinde cel mai bine întunecimea vieții și dramatismul ei sfâșietor sunt scriitorii ruși. Recunoști literatura rusă de departe după frazele ce sunt încărcate afectiv, […]
