1.”Pentru mine, întîlnirea cu celălalt este o mare bucurie. Am această disponibilitate pentru întîlnire oricînd… Întotdeauna sunt în dialog cu ceva sau cu cineva.” 2. „Problema omului: cum să trăiască asemenea unui arbore, fără a înceta prin aceasta să fie om“ 3.” Alături de puterea lui „a fi“ și „a […]
Mihai Şora: „Douăzeci şi opt de ani aveam cînd am scris această carte năbădăioasă. Am scris-o, aşa zicînd, pe nerăsuflate: în fierbintea vară a lui 1944. Lumea întreagă era la o răscruce. Viitorul nu se ştia prea bine ce anume avea să ne aducă, dar un lucru măcar era absolut […]
1.Sarea pămîntului. (humanitas.ro: „În 1978, după trei decenii de tăcere impusă, Mihai Şora publica la editura Cartea românească o carte neobişnuită nu doar în peisajul cenuşiu al culturii române de la acea dată, ci şi prin insolitul formulei sale „stilistice „. Ea era alcătuită dintr-o serie de dialoguri amintind de […]
Întrebarea aceasta are o traiectorie semnificativă în România de după 1989. Este, dacă e să fim cinstiţi, una dintre cele mai longevive întrebări cu miez etic puse în ultimele două decenii şi jumătate în spaţiul public de la noi. Chiar dacă, uneori, ea primeşte – schimbînd ceea ce este de […]
Corneliu Coposu a murit în 11 noiembrie 1995. Au trecut de atunci 21 de ani, dar memoria sa continuă să fie vie şi pilduitoare. Aceasta este aşa şi pentru că există oameni care spun şi care vor mai spune o poveste de viaţă extraordinară – aşa cum a fost viaţa […]
— Întoarce te şi aşază te aici, i am spus lui Custardoy şi i am arătat cu mâna liberă să ia loc pe sofa, sigur că s a aşezat pe ea cu Luisa şi nu o singură dată, poate chiar s au tăvălit pe ea. Mâinile pe masă, ca să […]
— Pot să mi aprind o ţigară ? Când fumez poţi să mi vezi mâinile, nu i aşa ? Şi apoi s a aşezat având grijă să nu şi şifoneze poalele gabardinei. Începuse să mi vorbească la per tu şi asta mi a întărit bănuiala că mă identificase. — Îţi […]
— Mă rog, atunci vorbeşte tu, ce zici ? N am toată ziua la dispoziţie pentru neroziile unui scrântit ca tine. Ce vrei să obţii de la mine cu pistolul ăsta ? Unde vrei să ajungi, ţângău ce eşti ? Şi a zâmbit din nou cu dantura lui luminoasă şi […]
— Da, am recunoscut, ar trebui să hotărâți asta ea şi cu tine. Dar n o să fie aşa. O să hotărăşti tu. Tu o s o laşi în pace de azi înainte. Ori renunţi la ea, ori renunţi să mai vezi lumina zilei, gata, tu alegi, tu ştii mai […]
Şi fără să mai stau pe gânduri l am armat, în pofida avertis¬mentului pe care mi l dăduse Miquelín. Dar n a fost decât o încercare de o clipă, ca să văd sclipind în ochii lui mari şi ciudați o scânteie de panică, o singură scânteie nu mai mult, dar […]
