Richard Brautigan În iubire plouă Nu știu ce-ar putea fi, dar când o fată începe să-mi placă foarte mult îmi pierd încrederea în mine Devin agitat Nu spun ce-ar trebui să spun Ori poate că încep să examinez, să evaluez, să calculez ceea ce spun Dacă […]
„Creta desnuda-s”, mi-ai spus la Judas Priest, și, c-o mână întinsă până la tine,-n palmă, am scris: „Ce calmă e marea! Greta, zburăm în Creta?”
Pe merit / pe nemerit. Am crescut cu aceste două sintagme în minte. Le-am auzit de sute și mii de ori. Uitându-mă la ceea ce se petrece în jur, ajung la concluzia că am avut o educație proastă. Sau, mai bine zis, complet desprinsă de lumea în care am trăit, […]
22 decembrie 1989 este o dată crucială pentru istoria comunismului românesc, dar și – poate mai mult chiar – pentru istoria democrației. iată la ce ar fi privit românii în acea zi dacă atunci cursul istoriei nu ar luat o întorsătură radicală:
În ajunul Crăciunurilor de demult, casa începea să se umple de mister. Bunica mă ruga să merg în vârful picioarelor şi să vorbesc în şoaptă pentru că zgomotul putea speria aluatul pe care ea îl închinase şi îl pusese la crescut, într-un lighian acoperit cu şervet gros şi aşezat pe […]
peste statuile din parc se năpustesc amintirile ca într-un film alb-negru fără sunet e frig în piața victoriei trecem unii pe lângă alții îngăduitori fără strângeri de mâini fără îmbrățișări o femeie a încremenit cu mâna pe lumânarea aprinsă (e o mamă îmbătrânită de […]
Recent, Asociația Folkul Acasă În Realitate a lansat volumul colectiv POE3 – poezia din prima bancă. Volumul reunește 37 de tineri scriitori din șapte școli și licee din Sectorul 3 al municipiului București. Cele 50 de poezii ce alcătuiesc volumul au fost selectate în urma unei competiții organizate în toamna […]
viața este uneori un cuier thonet încărcat cu haine de iarnă salvat de la onesta reciclare vremea caldă scoate la iveală rochiile-fluture și pălăriile de vară atunci cuierul e fericit ca o statuie împlântată în living de un designer zăpăcit nu îmi plac cuierele triste vreau să am unul roz […]
Când eram micã, mã-ncânta să trag sertarele mãsuţei de toaletã din camera Mananei, bunica mea maternã, sau să deschid larg uşa dulapului ei de haine, ca sã descopãr taina dinãuntru. Deasupra raftului cu aşternuturi albe, frumos împăturite, se mai afla unul inaccesibil, unde întrezãream caietul şi minunata lui copertă de […]
„Ați văzut vreodată ochii unui copil bolnav? Gravitatea, tristețea, nemărginita uimire în fața durerii care se citește acolo? Asta este ceea ce am vrut întotdeauna să exprim în poezie.” „Am visat întotdeauna un text cu mai multe nivele, perfect inteligibile fiecare, autonome și diferite, asemenea acelor pereți de mănăstire medievală […]
