Cristian Teodorescu, „Şoseaua Virtuţii. Cartea Cîinelui”(2 )
Cînd a ieşit din hotel se întunecase şi Cîinele îşi spunea, consolator, că asta e viaţa. Poate că pe Mari a lui nu merita s o înşele, chiar dacă era dispus s o facă – ori, mai ştii, după ce Nana îl sărutase şi părea cît se poate de dispusă […]




