Se dedică Annei Pavlova și Lebedei Cântă Grație, Nu din prim-plan, ci din fondul de perspectivă. Clipa să devină zumzet! Un clocot de șoapte între Dora Moor și Marie -Therese. Chihlimbar pe coapse și piept. Clavicula pe un vârtej subțire de pânză. Un defileu de stări, nori și fulgere . Când […]
În amintirea aceleiași Simona Croitoriu O priveam. Era la concert. Fisuri lungi. O imagine cu pudră prăfoasă. Niciun semn pe față. Greu de descris În întunericul sălii. Un prezent Fără prezent, În partea zilei de mâine. Lumina cădea pe colțul gurii ei, Pe brațe. O peliculă decolorată. Un simțământ comun […]
Somnul obiectelor, Somnul din limbajul vântului , din culori și din limite , ramificat pe stejari, pe animale, pe tehnică, pe șansa arului de pământ , pierdut în sud – estul Europei , hrănit de arcul unui drum plin de albăstrele , arc de pământ , ca un colț de perete, […]
Ascult sunetele piețelor goale. Așa îmi recuperez perspectiva de la treizeci de ani, fracționând violetul. Sufletul mi se așează pe țesătura de cobalt, ușor panicat, ușor micșorat. Câmpul vizual se retrage. Nimic decât sclipirea călătoriei. Acel nucleu firav, Ce urcă și cade. […]
Armura Istoriei , un nufăr ce deschide întunericul Din palma ta , din palma mea. . Pe țărm , sodații au în mâini colivii. Amnezia răzbate prin ape , Acoperind nufărul alb, nufărul negru. E o altă gramatică , Pe care soldații o calcă tot mai apăsat . La asfințit, numărătoarea […]
Călătoresc prin propriile semne. Imaginea E cerneala drumului . Drumul nu e nici lung, Nici scurt . Prin noaptea noroasă calc, Expertă în litere Și în întâmplări. De trei ori l-am citit pe Homer, Dar niciodată pe Herodot . Numai îndoiala Așterne lucrurile uitate In fața drumului…
E toamnă. Vântul atinge arțarii Și pieptul cetății. Un vânt tăios, Ca urzeala, vara. Nu există întoarcere, Ci picături de ploaie Pe fluturele alb și negru. Intr-un colț, mâinile ei Pe mâinile vântului. Apoi , soarele Ce șterge cărțile Și solstițiu
Dintr-un dor elin , uscatul Plin de ierburi și de-alună, Un jungher străpunge-înaltul. E crepuscul și nu-i lună. Tânăr flaut în amurg, O trădare care tace. Bile negre se cam scurg, Un profet hoinar ce zace, Plin de ierburi și de ape, Mijlocim limbajul, ața. Nicăieri și nu […]
Suspendată, amintirea de vară se naște . Mișcare e linia vieții când plec În dimineața , când țărmul nu mă mai recunoaște . Buclele strânse foșnesc lângă tine , petrec. Lin doarme piatra în vers. Umbra-i văpaia rostogolită. Norii , milimetru cu milimetru-n revers . Cu fața-n deșert , cu […]
Povestea din turn se pierde în fân. Un joc pe furiş, un trup trecător , Un roşu englez ce se-ntinde a spân, Cu liniile vieții , c-un iamb plin de zbor. Ating omoplatul. E-un alt adevăr. Jugulara zidirii pare amintire. Absența de sus până jos este un măr, Un […]
