Forma protestelor a cunoscut o democratică dezvoltare multilaterală grație profesioniștilor care însă, în ciuda zgomotelor (vocale, de tobe, de cratiţe bătute cu făcăleţul, etc.) rămân neconvingători prin programatica meteo sensibilitate și minoritarism fără legătură cu minoriții. Nu se protestează prelungit nici pe ger şi zăpadă, nici pe caniculă după cum s-a putut constata și în această vară toridă. Sensibilul poet (Alecsandri) simte că românca, „voioasă căprioară”, a respins şi soarele şi gerul, aşa că primul o ameninţă „Am să-mi răzbun la vară cu focul meu nestins”, iar al doilea „Am să îngheţ la iarnă şi inima din tine”; altminteri ambele dăunează tenului sensibil, iar noi suntem un popor „stâmpărat”, crede Negruzzi, în afara momentelor când devenim neastâmpăraţi prin multitudinea protestelor grupusculare. Sezonul bate din nou la ușă…
Protestează bicicliştii, însoţiţi ici-colo, în culmea inconştienţei, de minori triciclişti, pe principiul tricicliştii de azi – bicicliştii de mâine, ceea ce implică pierderea unei roţi. Firesc abuziv deja se pedalează peste tot, trotuarul devenind mai nesigur decât carosabilul; jumătăţile de trotuare de-menajate, sunt realizări aberante în măsura în care pietonul devine minoritar pe trotuar, iar biciclistul face trotuarul. La fel se și trotinetează.
Despre protestaşii iubitori de câini am scris deja, deci nu revin căci suntem în continuare în spațiul sadovenian, adică locul în care nu se prea întâmplă nimic (nou). Și totuși: crește numărul remușcărilor, adică al mușcăturilor repetate. În rest aceleași târguri de hăinuţe căţelandre, aceleași doamne cu coc pe cap şi câini de rasă în braţe, pentru tratament ORL la veterinar căci, avertizează şi Alecsandri, toamna „câinii latră la un loc”.
Un protest cutremurător (doar pământul le-o cam ia înainte, din păcate) va fi al sanitas-iştilor, minoritari şi ei, dar esenţiali; pe noi ne conving, dar nu şi pe cei care ne şi îi conduc, adeverind eternitatea principiului clasic al medicinei: Quod non sanant medicamenta sanat ferum, quod non sanat ferum sanat ignis, quod non sanat ignis sanat mors (ce nu vindecă medicamentele vindecă fierul, ce nu vindecă fierul vindecă focul, ce nu vindecă focul vindecă moartea). Probabil pe aceasta din urmă mizează conducătorii noştri.
De departe cei mai zgomotoşi minoritari şi suspecţi-dubioşi sunt aşa-zişii ecologişti; nu ştim exact cine sunt, ce sponsori și benefice profesii au încât să-şi permită proteste non-stop de-a lungul săptămânilor, ca şi iubitorii de pace-verde prezenţi în orice colţ al lumii unde e rost de proteste şi scandal. Impertinenţă superlativă este însă instalarea corturilor, cu săptămânile, pe gazonul impecabil dintr-o piaţă istorică, gazon făcut din banii punctualilor contribuabili şi nu din salarul celui care le-a dat aprobare ecologiştilor(?) să distrugă spaţiul verde.
Similară obrăzniciei este pretenția conform căreia aproximativ o mie de semnături au reprezentativitate pentru peste trei sute de mii de locuitori; sau, în capitală câteva mii (cel mult) de veseli protestatari, pentru peste două milioane de locuitori. Umorul protestatar provincial a fost atins acum câteva săptămâni când în Timişoara au demonstrat, conform informaţiilor media, aproape… o sută de persoane.
Foarte grav este însă spiritul protestatar mediatic fie și prin faptul că nu depinde de vreun cod meteo; dimpotrivă. Fiind în pericol fiinţa naţională (fără să ne atace ungurii via Băile Tușnad) ), TVR ca purtătoare a năzuinţelor poporului şi înainte de 1989, ne informa acum câțiva ani despre răutatea romanilor, care, după ce că au cucerit Dacia (cinste lor, căci altfel nu am exista), au mai şi jefuit aurul minelor, vreo 2500 de tone, greu totuşi de cântărit căci nu foloseau nici kilogramul nici tona; apoi, ca să ne convingă, tot TVR dă fragmente dintr-un documentar BBC (culmea, englezii comentează jafurile imperialiste ale predecesorilor!) în care ne sunt arătate capodoperele arhitectonice ale Romei „făcute din aurul dacic” spune făţarnicul englez tradus cu prostie zeloasă de o româncă; culmea prostiei britanic-carpatice stă şi în aceea că tot ce ni se arată a fost făcut înainte de cucerirea Daciei, iar teoria revigorării financiare a Romei prin jefuirea noii provincii (unde s-au făcut drumuri, oraşe, etc. ca peste tot în Imperiu) e cu atât mai ineptă cu cât e clar că nu poţi purta două războaie, nici unul măcar, ani de zile cu un aerarium secătuit. Şi, pentru ca grobianismul să fie desăvârşit şi spiritul naţional deplin erect sau erijat, aflăm tot pe calea mediatică: „limba română e mai veche decât limba latină”; şi eu care credeam că ea, româna concurează cu sanscrita, cu chineza, sau chiar cu veterotestamentara ebraică, dacă tot credeau unii că fuga în Egipt s-a petrecut undeva pe valea Argeşului.
Din păcate suntem situaţi într-o tradiţie a extremelor protestatare: înainte de 1989, s-a declanşat un imens protest, aproape planetar, evident atent dirijat, împotriva înarmării nucleare (a unora) şi convenţionale, propunându-se ca România (altminteri exportatoare de armament) iubitoare (şi) de pace (n-am înţeles niciodată de ce unii au voie să exporte armament şi să aibă arma nucleară, iar alţii categoric NU?) să-şi reducă arsenalul şi producţia. S-a iniţiat un referendum naţional și evident 99, 98 % au spus un DA hotărât dezarmării şi, implicit, un NU nemiloasei curse a înarmărilor. Culmea a fost că nu s-au plastografiat semnături (până la un punct, căci unii cetăţeni iresponsabili scriau sudalme crunte pe buletinul referendal), ci s-a mers până în spitale şi aziluri; iminenţi operabili îşi dădeau votul pentru pace înaintea anesteziei generale (finale pentru unii), după cum nonagenari şi centenari surzi, orbi sau analfabeţi rămaşi din regimul burghezo-moşieresc semnau pentru transformarea unui procent din tunuri – în tractoare, şi a obuzelor şi gloanţelor – în becuri (deşi începuseră pauzele de curent, nefiind exclus să revină…) şi tenişi pentru copii şi adulţi. Și iată că vom trece solemn de la 2% din PIB la 2,5% pentru înarmare. Poate un meeting ar fi convingător, pe structura celui împotriva înarmării de odinioară.
Dacă procentele şi pseudoidealurile de atunci erau aberante prin generalizare, cele de acum, la cealaltă extremă, sunt nesimţite. Şi într-un caz, şi în celălalt, crezul şi admiraţia, presupuse chiar ca sincere (?), sunt ale celui cu mintea băută; ştia Alecsandri ce scrie: „Dar fie ce-a fi, lumea v-admiră, mult ferice…/ Prin voi de cruda soartă sărmanului nu-i pasă./ Oricine bea o ţuică din mâna voastră zice: /„Ah, de-aş avea o cloşcă şi pui ca voi în casă!”/”.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
