Marii actori sunt asemeni poeţilor – au în vinele lor un sânge care arde, până la capăt, trezind energii la care oamenii de rând pot doar visa. În privirea lor se regăseşte un intreg univers de nuanţe, iar gesturile lor deschid porţile larg, visării. Viaţa lor nu poate fi judecată după măsura umană de fiecare zi. Ea este nebunie, entuziasm, provocare, înălţare, uimire, demenţă, puritate şi damnare.
Peter O ‘Toole a făcut parte din rasa acestor artişti pentru care destinul este o succesiune de miracole. În deşert sau în cer, el a rămas acelaşi. Fotografiile şi filmele tinereţii păstrează acea privire de oţel, cu care el a străpuns norii. Longeviv şi versatil, el nu a avut nimic din falsitatea de carton a starurilor de azi. Sângele lui irlandez a fost tumultuos şi vital, iar maniera lui de a fi în viaţă şi în film a şocat falsa puritate burgheză.
Peter O’ Toole este, asemeni lui Lawrence al Arabiei, o siluetă care intră în mit. Iar făptura lui ultimă se hrăneşte din această putere fără seamăn de a sfida limitele, cu eleganţa destinsă şi juvenilă a trapezistului ce se aruncă în vid, fără acoperirea înşelătoare şi calpă a plasei de siguranţă.
Ioan Stanomir
Ioan Stanomir este profesor la Facultatea de Știinţe
Politice a Universităţii din București. Printre volumele publicate se numără Conștiinţa
conservatoare. Preliminarii la un profil intelectual (2004), O lume dispărută. Patru istorii
personale urmate de un dialog cu H.R. Patapievici (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo
Mitchievici și Ion Manolescu, 2004), Explorări în comunismul românesc (coautor, alături
de Paul Cernat, Angelo Mitchievici și Ion Manolescu, vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008),
Spiritul conservator. De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008), Despre sunete și
memorie. Fragmente de istoria ideilor (2009), Apărarea libertăţii (1938–1947) (2010),
Teodoreanu reloaded (alături de Angelo Mitchievici, 2011), Umbre pe pânza vremii.
Secvenţe de istorie intelectuală (Humanitas, 2011), Junimismul și pasiunea moderaţiei
(Humanitas, 2013), Camera obscură. Vis, imaginaţie și bandă desenată (2014), Sfinxul rus.
Idei, identităţi și obsesii (2015), Comunism Inc. (alături de Angelo Mitchievici; Humanitas,
2016), Rusia, 1917. Soarele însângerat. Autocraţie, revoluţie și totalitarism (Humanitas,
2017), La Centenar. Recitind secolul României Mari (Humanitas, 2018), Așteptând
revoluţia. Pașoptismul și vocile sale (Humanitas, 2019), R.S.R. Lecţia de învăţământ politic
(Humanitas, 2021), Mama. Un jurnal al dragostei și al despărțirii (Humanitas, 2022),
Mama. O fotografie a timpului și a iubirii (Humanitas, 2024). În 2018, a publicat la Editura
Humanitas eseul „Umbra Rusiei“, în volumul colectiv Vin rușii! 5 perspective asupra unei
vecinătăţi primejdioase, iar în 2025, la aceeași editură, eseul „2024. Fotografia României
politice“, apărut în volumul colectiv Cum a rămas România fără președinte ales. 7
răspunsuri posibile, coordonat de Cristian Preda.
err…”actorul, Henry, Intre Hamlet…
Scuze!
Stiu eu daca suntem instare sa receptionam perfectiunea? Beethoven – ca azi e ziua lui – zicea:
“Music is the one incorporeal entrance into the higher world of knowledge which comprehends mankind but which mankind cannot comprehend.” perceptia relativa ce ne caracterizeaza lasand loc -larg loc – unei mirari continue si daca suntem noroxosi unei tangente apropieri de ceea ce perfectiunea produce…
Cam asa (si) despre Peter O’Toole, actpeul care a stiut sa se miste dezinvolt intre Lawrence si Henrich al II-lea, intreHam;et si Murphy (in inegalabilul lui Razboi…ca sa ma opresc doar!
Merci pentru acest omagiu.
MCN