Alexandru Rosetti: Limba descântecelor româneşti
În „Introducerea” la această lucrare, Alexandru Rosetti defineşte descântecul ca fiind „constituit dintr‑o formulă orală rostită de o persoană iniţiată, în scopul de a exorciza, de a conjura, de a izgoni o boală sau de a vindeca de boală un pacient” (p. 15). Autorul pune, aşadar, accentul pe descântecele de leac şi pe desfacerile/ descântecele de întors, neluând în considerare alte tipuri de descântece (pe care le voi aborda în secţiunea „Subcategorizarea descântecelor”, din următoarea parte a studiului de faţă).
Creatorii descântecelor sunt, după Al. Rosetti, preoţii şi colaboratorii lor ecleziastici. Autorul îşi bazează afirmaţia pe „[n]umeroasele elemente venite din cărţile bisericeşti, care apar în descântece” (p. 16), şi, pornind de la afirmaţiile lui B.P. Hasdeu în Cuvente den betrani, pe faptul că, „[p]entru Transilvania, există numeroase dovezi, din secolul al XIX‑lea, că preoţii români, consideraţi ca specialişti reputaţi în materie, practicau exorcismul, în beneficiul unei numeroase clientele din populaţia săsească” (p. 16). Practica descântatului la sate, amintită şi ea în „Introducere”, reproduce tipare a căror geneză se pierde în negura timpurilor: „Atât metoda descântatului, cât şi alcătuirea formulei reproduc modele străvechi, care pot fi semnalate în limba latină sau la o mare parte a popoarelor europene” (p. 16). Pentru Rosetti, care îl abordează prin prisma istoriei limbii şi a lingvisticii generale, descântatul este deci cu precădere religios (şi, implicit, masculin).
Adresate unui destinatar supranatural „de la care nu aşteaptă un răspuns oral” (p. 15), descântecele conferă agentului magic o libertate de exprimare superlativă, fără servituţile impuse de „criteriul receptibilităţii şi descifrării mesajului de un auditor uman” (p. 15). Aş adăuga la aceasta faptul că punerea sub tensiune a limbii (din punct de vedere fonetic, gramatical, lexical) este menită să o transforme într‑un instrument de comunicare extraordinar, în acord nu numai cu destinatarii neobişnuiţi, ci şi cu aşteptările celor care recurg la serviciile agentului magic.