Iubito,
e mult mai tîrziu decît crezi
Amprentă în piatră și apă
sîngele s-a copt în cireși
printre frunzele verzi
Păstrez încă în palmă
modelată parcă din lut
mîna ta uitată de vamă
și trupul subțire
îmbrățișat de gînduri fierbinți,
pe care l-am frînt
Închisă în timp,
chemarea lor iată,
s-a strîns în cireșele coapte,
din care țîșnesc
dulci picături,
nu sărate
și sîmburii de os pe pereți
Picăturile roșii și sîmburii
vom fi noi în curînd
iarba va fi verde sub vînt
și în ziua densă de vară
coasa va trece prin ea fluierînd
Iubito,
e mult mai tîrziu decît crezi!
