Prima atestare a geților la nordul Dunării

Deși abia ieșit din adolescență, Alexandru avea deja experiență mili‑ tară, căci participase cu tatăl său la mai toate campaniile ultimilor ani. Primise cea mai aleasă educație a vremii sale, avându‑l drept profesor pe însuși Aristotel. Înzestrat cu mari calități – și, mai presus de orice, cu o încredere în sine și o ambiție cu totul ieșite din comun –, el a dus la îndeplinire toate proiectele politice ale tatălui său. Dintre toate acestea, cel mai nebunesc era acela de a porni, în fruntea tutu‑ ror grecilor, la cucerirea Persiei. Dar multe din faptele lui Alexandru au părut nebunești la început. Înainte de a trece în Asia, Alexandru trebuia să lase ordine în Gre‑ cia și Balcani. După moartea tatălui său, unii regi supuși se revolta‑ seră, sperând să se scuture de stăpânirea Macedoniei. În plus, tânărul Alexandru avea o poliță de plătit triballilor, cei care‑l jefuiseră pe tatăl său, ba chiar fuseseră la un pas să‑l omoare.

Astfel că una dintre pri‑ mele sale acțiuni, în anul 335 î.cr., a fost o campanie împotriva traci‑ lor de la Dunăre, care se răsculaseră, și apoi împotriva ilirilor. Pentru a ajunge la triballi, Alexandru a trebuit să traverseze mun‑ ții Haemus, unde a întâmpinat din partea tracilor de acolo o rezistență puternică. Tracii se fortificaseră îndărătul unui șir de căruțe legate între ele. Când s‑au simțit în pericol, războinicii traci au împins că‑ ruțele la vale contra infanteriei macedonene. Alexandru le‑a ordonat ostașilor săi să se ferească cât pot de căruțele ce coborau cu viteză la vale și, acolo unde nu le vor putea evita din cauza îngustimii potecii, să se culce la pământ și să‑și acopere trupurile cu scuturile, precum solzii de pește. Astfel, căruțele au trecut peste ei fără să‑i rănească. După ce a reușit să traverseze munții, Alexandru a aflat că regele triballilor, Syrmos, își dusese femeile și copiii pe o insulă a Dunării. În apropierea fluviului, macedonenii i‑au învins pe triballi la capătul a trei zile de lupte. Triballii care au reușit să scape s‑au refugiat pe insula dunăreană, laolaltă cu femeile și copiii. Alexandru a încercat să ajungă pe insulă folosindu‑se de niște corăbii care urcaseră pe Dunăre cu provizii venind tocmai de la Byzantion. A îmbarcat pe vase hopliți (pedestrași de elită) și arcași, dar din cauza curentului și a malurilor înalte a renunțat. Apoi a trecut Dunărea pentru a‑i supune pe geți.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *